Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei se va încheia miercuri, când Bundestagul îl va alege pe social-democratul Olaf Scholz în postul de cancelar, întorcând astfel pagina celor 16 ani ai erei Merkel, relatează AFP.

Prima femeie care a condus Germania, Angela Merkel s-a aflat 5.860 de zile la putere, eşuând cu doar nouă zile în a bate recordul de longevitate al mentorului său, Helmut Kohl.

La finalul unui proces foarte clar reglementat, lidera conservatoare va ceda miercuri frâiele primei puteri economice europene lui Olaf Scholz, care a fost în acelaşi timp un adversar politic, dar şi ministru de finanţe şi vicecancelar în guvernul pe care l-a condus.

La puţin peste două luni după ce a câştigat scrutinul legislativ de la sfârşitul lui septembrie, Olaf Scholz va fi ales de Bundestag în fruntea unei coaliţii inedite de trei partide, formate mai repede decât se anticipa, de social-democraţi (SPD), cu Verzii şi liberalii (FDP).

Ceremonia de preluare a puterii de la Angela Merkel va avea loc tot miercuri, cu acest prilej consemnându-se pentru prima dată o revenire la şefia guvernului a social-democraţilor de la mandatul lui Gerhard Schroder.

În premieră, noul guvern va fi format dintr-un număr egal de femei şi bărbaţi, posturi cheie precum cel de ministru de externe, de interne şi al apărării fiind ocupate de femei.

În pofida unui bilanţ amestecat, marcat de reuşite precum primirea refugiaţilor în 2015 şi capacitatea sa de a gestiona crizele, dar şi de o lipsă de ambiţie în lupta împotriva schimbării climatice şi în modernizarea Germaniei, Angela Merkel rămâne după patru mandate una din personalităţile preferate ale germanilor.

"Angela Merkel a fost un cancelar care a reuşit", i-a adus un elogiu lui Olaf Scholz, adăugând că ea a rămas "fidelă ei înseşi în cei 16 ani marcaţi de numeroase schimbări".

Cu toate acestea, cel care se prezintă cu plăcere drept un moştenitor al lui Merkel intenţionează să insufle un nou elan.

"Vreau ca anii 2020 să fie cei ai unui nou start", a declarat Olaf Scholz pentru Die Zeit, afirmând că vrea să realizeze "cea mai mare modernizare industrială" din istoria recentă, "capabilă să stopeze schimbarea climatică creată de om".

Guvernul său promite şi o politică foarte pro-UE, vizând "creşterea suveranităţii strategice a Uniunii Europene" şi mai buna apărare a "intereselor europene comune".

Viitoarea şefă a diplomaţiei, ecologista Annalena Baerbock, intenţionează în paralel să adopte o linie mai dură faţă de regimurile autoritare precum China sau Rusia.

Însă viitorul guvern german nu va avea parte de o perioadă de graţie. El trebuie să se concentreze asupra primei sale mari provocări: gestionarea recrudescenţei pandemiei de COVID-19, care afectează în mod special Germania.

Olaf Scholz, un politician experimentat dar puţin carismatic, intenţionează în special să obţină votarea rapidă a obligaţiei de vaccinare, care ar urma să intre în vigoare în februarie sau martie anul viitor.

Această măsură radicală, la care a recurs deja statul vecin Austria, este susţinută de circa două treimi dintre germani, dar riscă să nemulţumească o parte importantă a populaţiei, în special în fosta RDG.

Între timp, Olaf Scholz, Angela Merkel şi cele 16 landuri au convenit asupra unor noi restricţii care îi vizează exclusiv pe nevaccinaţi, care au interdicţie de intrare în locurile culturale, restaurante şi magazinele neesenţiale.

Fostul primar din Hamburg, care va efectua ca şi predecesorii săi prima vizită în Franţa, va trebui să facă faţă unei situaţii economice defavorabile, cu o creştere mai scăzută decât se anticipa şi o creştere a inflaţiei. De asemenea, Scholz are multe "şantiere" pe care vrea să le lanseze şi care nu se bucură neapărat de asentimentul germanilor.

Creşterea prevăzută a salariului minim, renunţarea anticipată la cărbune sau dezvoltarea energiilor regenerabile se bucură de sprijinul majorităţii, potrivit unui sondaj comandat de canalul public ARD.

În schimb, alte promisiuni ale noii coaliţii de guvernare, precum vânzarea la liber a canabisului, cumpărarea de drone armate de către Bundeswehr sau dreptul de vot de la 16 ani nu se bucură decât de susţinerea unor minorităţi.

Şi în privinţa combaterii încălzirii globale, în pofida "programului cel mai ambiţios al unui guvern prezentat vreodată", obiectivul de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius pare în acest stadiu de neatins, potrivit unui studiu realizat de Alianţa germană pentru climă.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Ady Ivaşcu)

Foto: (c) FILIP SINGER/EPA