Franţa şi Italia au semnat vineri, la Roma, un tratat bilateral, considerat de importanţă "istorică", menit să consolideze relaţiile de cooperare dintre cele două ţări puse la încercare în ultimii ani de o criză diplomatică, în timp ce semnarea acestui document intervine pe fondul unei tranziţii în Europa odată cu retragerea Angelei Merkel din prim-planul scenei politice, relatează AFP şi Reuters.

Tratatul a fost parafat la Palatul prezidenţial Quirinal de către preşedintele francez Emmanuel Macron şi de şeful guvernului italian, Mario Draghi, în prezenţa preşedintelui italian Sergio Mattarella.

Cei trei înalţi oficiali s-au îmbrăţişat, în timp ce Patrouille de France- unitatea de demonstraţie acrobatică a Forţelor aeriene franceze - şi echivalenta sa italiană Săgeţile tricolore survolau Roma, lăsând pe cer dâre de fum în culorile celor două ţări.

Acest "tratat pentru o cooperare bilaterală întărită", numit Tratatul de la Quirinal, este rarisim în Europa: este doar al doilea tratat semnat de Franţa, după cel de la Elysee, parafat în 1963, cu Germania, completat cu cel de la Aachen în 2019.

Mario Draghi a salutat "un moment istoric în relaţiile dintre cele două ţări ale noastre" în cursul unei conferinţe de presă comune cu Emmanuel Macron, după ceremonia semnării documentului. "Instituţiile pe care avem onoarea să le prezentăm se sprijină pe aceleaşi valori republicane, pe respectarea drepturilor umane şi civile, pe europenism", a adăugat fostul preşedinte al Băncii Centrale Europene.

"De la Stendhal la Umberto Eco, de la Mastroianni la Belmondo, la Claudia Cardinale, noi împărtăşim numeroase amintiri şi referinţe comune", a spus el.

Foto: (c) PAOLO GIANDOTTI QUIRINALE PALACE / EPA

Potrivit lui Emmanuel Macron, tratatul "pecetluieşte o prietenie profundă". "Era aproape o anomalie să nu avem acest Tratat de la Quirinal, pentru că atât de multe lucruri ne unesc, istoriile noastre, culturile noastre, artiştii noştri".

"Ţări fondatoare ale Uniunii, prime semnatare ale tratatelor, apărăm o Europă mai integră, mai democratică, mai suverană", a subliniat preşedintele francez.

Cei doi responsabili şi-au înmulţit referirile la angajamentul lor european, apreciind că apropierea lor întăreşte Uniunea Europeană într-un context dificil pentru blocul comunitar, după Brexit şi într-un moment în care cancelarul german Angela Merkel predă ştafeta la Berlin.

Comisarul european pentru economie, italianul Paolo Gentiloni, a salutat pe Twitter o înţelegere franco-italiană care "întăreşte întreaga Uniune Europeană într-o etapă de tranziţie istorică".

Tratatul fusese anunţat în 2017, dar a fost îngheţat după formarea în 2018 a unui guvern populist condus de Mişcarea 5 Stele cu Liga (de extremă dreaptă) a lui Matteo Salvini.

Criza culminase la începutul anului 2019 când vicepreşedintele Consiliului italian, Luigi Di Maio, s-a întâlnit în Franţa cu unul dintre liderii "vestelor galbene". Cu puţin timp înainte, Matteo Salvini, ministru de interne la acea vreme, ceruse demisia preşedintelui francez. În semn de protest, Parisul şi-a rechemat temporar ambasadorul din Italia, Christian Masset, aceasta fiind cea mai gravă criză diplomatică între cele două ţări vecine după 1945.

Concret, tratatul prevede aprofundarea cooperării între Paris şi Roma în domenii precum apărarea, diplomaţia, migraţia, economia, cultura, comerţul, cărora li se vor adăuga noi colaborări în sectoarele energetic, tehnologic sau cercetare şi inovare. El instituie de altfel un serviciu civil comun pentru tineri şi prevede invitarea cu regularitate a miniştrilor la consiliile ministeriale respective, după modelul Tratatului de la Aachen.

Acest tratat ar trebui, de asemenea, să determine Parisul şi Roma să caute un teren comun politic înaintea summiturilor europene, la fel cum Franţa îşi coordonează deja principalele măsuri de politică europeană cu Germania, dar preşedintele francez a respins orice competiţie între cele două axe de cooperare.

"Angela Merkel este încă în exerciţiu astăzi", a remarcat, între altele, Emmanuel Macron. Franţa nu caută "căi de substituire a relaţiei franco-germane după plecarea sa", a asigurat el. "Nu trebuie căutat în prieteniile pe care le construim de ambele maluri ale Alpilor înlocuitori pentru prieteniile pe care le consolidăm de ambele maluri ale Rinului", a adăugat şeful statului francez.

Franţa şi Italia sunt economiile a doua şi a treia din zona euro după Germania. Împreună, ele reprezintă aproape o treime din cetăţenii UE şi din PIB-ul său.AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Sorin Calciu, editor online: Irina Giurgiu)