Eforturile în direcţia secesiunii în Bosnia şi Herţegovina se intensifică până la punctul în care Republica Srpska s-ar putea rupe şi ar putea distruge acordul de pace care a pus capăt războiului în regiune, a avertizat într-un raport un înalt oficial al ONU, transmite AFP.

"Bosnia şi Herţegovina (BiH) se confruntă cu cea mai mare ameninţare existenţială a perioadei postbelice", a scris într-un raport Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, Christian Schmidt.

Schmidt îl consideră responsabil de situaţie pe Milorad Dodik, un reprezentant naţionalist sârb în cadrul preşedinţiei colegiale (tripartite) a statului bosniac. De ani de zile Dodik îşi susţine ambiţia de a vedea Republica Srpska (RS), majoritar sârbă, separându-se de restul Bosniei.

Dodik a declarat recent că Republica Srpska se va retrage din administraţia comună judiciară, militară şi fiscală. Dacă această intenţie s-ar concretiza, planul lui Dodik ar distruge arhitectura Acordurilor de pace de la Dayton din 1995, care au pus capăt războiului de peste trei ani dintre sârbi, croaţi şi bosniaci.

Acordurile de la Dayton au creat două entităţi în mare parte autonome, Republica Srpska şi Federaţia Bosniaco-Croată, precum şi o serie de instituţii de stat pentru a garanta funcţionarea normală a statului Bosnia şi Herţegovina. Cu toate acestea, Dodik se pregăteşte să creeze o armată separată pentru RS, ceea ce ar duce la dizolvarea efectivă a armatei statului federal. De asemenea, boicotează instituţiile statului, inclusiv preşedinţia şi parlamentul.

"Dacă reuşesc fără opoziţie în acest demers, autorităţile RS ar stabili un nou cadru constituţional şi legal care să scoată RS din arhitectura Dayton, în special din ordinea constituţională a BiH, ceea ce este sinonim cu secesiunea", a spus Schmidt. "Acest lucru echivalează cu o secesiune neproclamată", a adăugat el.

Între timp, Consiliul de Securitate al ONU a autorizat miercuri, în unanimitate, o prelungire cu 12 luni a actualei misiuni de stabilizare a UE, Eufor Althea, după o dispută cu privire la rolul de înalt reprezentant ocupat de Schmidt, Rusia susţinând că această poziţie nu mai este necesară şi solicitând recent desfiinţarea sa.

Ameninţând cu veto prelungirea forţei multinaţionale de stabilizare conduse de europeni în BiH, Rusia l-a împiedicat pe Schmidt să informeze miercuri Consiliul de Securitate al ONU despre situaţia din BiH pe baza raportului său.

La fel ca în ultimii doi ani, Rusia, care îi susţine pe sârbii bosniaci, a criticat ferm postul de înalt reprezentant pentru BiH şi reprezentant special pentru UE. Moscova refuză chiar să îl recunoască, după 12 ani de mandat, pe germanul Christian Schmidt care i-a succedat austriacului Valentin Inzko, aminteşte AFP.

Rusia contestă principiul acestui post considerat părtinitor şi a cerut în 2019 la ONU închiderea biroului înaltului reprezentant, pe care îl acuză că face lobby în favoarea integrării euro-atlantice a BiH. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda)