Consiliul Europei şi-a exprimat joi îngrijorarea în legătură cu 'înmulţirea încălcărilor drepturilor omului faţă de refugiaţi' şi a solicitat statelor membre să se opună 'tentativelor de legalizare' a acţiunilor de respingere a migranţilor la frontiere, relatează France Presse.

'A venit timpul ca guvernele europene să pună capăt oricărei tentative legislative sau politice de natură să ducă la o încercare de normalizare a respingerilor' de migranţi, îndeamnă Dunja Mijatovic, comisar pentru drepturile omului în cadrul Consiliului Europei, într-o declaraţie oficială.

Ea le-a reamintit totodată statelor membre ale UE datoria lor de "solidaritate în primirea refugiaţilor", apreciind că absenţa sprijinului reciproc a creat "un puternic impuls în ţările în care ajung pentru prima oară migranţii de a-i respinge" pe aceştia.

Această declaraţie are loc în contextul în care au fost înregistrate respingeri de migranţi în mai multe state membre ale Uniunii Europene în ultimele luni, în special în Lituania, Croaţia şi în Grecia, potrivit unor surse oficiale sau media naţionale.

În nord-vestul Bosniei, migranţii care caută să ajungă în Europa Occidentală s-au plâns că poliţiştii croaţi îi lovesc cu bastoanele, îi ameninţă cu armele şi le fură bunurile. Dar în pofida fricii de violenţă, ei spun că vor încerca din nou să treacă frontiera cu Croaţia înainte de venirea iernii.

'Poliţiştii croaţi reacţionează ca nişte animale sălbatice şi dau în toţi, refugiaţi, copii, femei, tineri, bătrâni', a declarat pentru AFP Ibrahim Rasool, în vârstă de 32 de ani, care a fugit cu patru ani în urmă din Afganistan.

Împreună cu zeci de familii de migranţi în principal afgani, el supravieţuieşte într-o tabără insalubră în Velika Kladusa, un sat în apropiere de graniţa cu Croaţia, de unde speră să ajungă în UE.

De ani de zile, militanţii pentru drepturile omului acuză poliţia croată de respingerea migranţilor prin forţa brută şi umilire, pe baza mărturiilor refugiaţilor, dar şi a a avertizorilor de integritate din cadrul forţelor de ordine. Zagrebul a dezminţit sistematic, notează AFP.

Dar după publicarea recentă de către media europene a unor imagini care arată bărbaţi în uniformă şi cu cagule pe cap împingând în mod violent în Bosnia un grup de refugiaţi, autorităţile croate au confirmat că în imaginile respective sunt membri ai poliţiei sale speciale.

Grecia şi România de asemenea au fost menţionate în mass-media pentru tratamentul aplicat migranţilor, scrie agenţia franceză de presă.

Bruxellesul a cerut investigarea cazurilor. 'Comisia se opune cu fermitate tuturor practicilor de respingere, despre care a spus în mod repetat că sunt ilegale', a reacţionat un purtător de cuvânt al executivului european Adalbert Jahnz.

Ceea ce este insuficient din punctul de vedere al militanţilor pentru drepturile omului, care apreciază că blocul comunitar subscrie tacit acestor acţiuni ce durează de prea mult timp.

'Afluxul de migranţi nu serveşte intereselor Europei şi vor veni în număr mai mic dacă descurajarea este mai violentă', a declarat pentru AFP Jasmin Klaric, editorialist respectat al site-ului croat Telegram.

Croaţia şi Bosnia se află pe 'ruta balcanică' utilizată de cei care fug de conflicte şi sărăcie din Orientul Mijlociu, din Asia şi Africa.

Potrivit estimărilor autorităţilor din Bosnia, din 2018, peste 80.000 de migranţi au reuşit să treacă frontiera sa cu Croaţia, în drum spre nordul blocului comunitar.

Dar mii sunt împinşi înapoi la frontiere şi cazurile de violenţă abundă, notează AFP.

În acest context, parlamentul polonez a aprobat la mijlocul lunii octombrie un amendament care legalizează practica respingerilor la frontieră, în timp ce Marea Britanie, stat membru al Consiliului Europei, a aprobat la rândul său o nouă strategie privind migraţia ce autorizează returnările pe mare, potrivit media britanice.

'Încălcările drepturilor omului faţă de solicitanţii de azil la frontiere în statele membre s-au înmulţit într-un ritm alarmant, în special, refuzul accesului la azil şi returnările fără garanţii individuale', a denunţat Mijatovic, care a ţinut să reamintească statelor UE că sunt obligate să manifeste 'solidaritate în privinţa primirii de refugiaţi ', apreciind totodată că absenţa sprijinului reciproc a generat 'un stimul puternic pentru ca ţările din prima linie să respingă migranţii '.

La începutul lunii octombrie, 12 state membre ale Uniunii Europene, între care Austria, Grecia, Polonia şi Ungaria, au cerut Bruxellesului să finanţeze construcţia de bariere la frontierele lor pentru a împiedica sosirile de migranţi. Acestea au argumentat că respectivele bariere vor servi 'intereselor UE pe ansamblu, nu doar statelor membre din prima linie'.

Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, reuneşte 47 de state semnatare ale Convenţiei europene pentru drepturile omului, inclusiv toate cele 27 de state membre ale UE. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)