Rata de participare "preliminară" la alegerile legislative anticipate de duminică din Irak a ajuns la 41%, mai mică decât la scrutinul din 2018, a anunţat luni dimineaţa Comisia Electorală, informează AFP.

Această rată iniţială publicată de Comisia Electorală se bazează pe rezultatele de la 94% dintre secţiile de votare, a subliniat Comisia într-un comunicat.

În 2018, participarea a fost de 44,52%, potrivit unor cifre oficiale pe care detractorii le consideră exagerate.

"Numărul de votanţi este de 9.077.779", a precizat Comisia Electorală într-un comunicat. "Rata de participare preliminară este de 41%", a adăugat ea. La Bagdad, rata de participare s-a situat între 31% la 34%, în funcţie de cartier.

Circa 25 de milioane de alegători au fost chemaţi la urne, duminică, pentru a alege între peste 3.200 de candidaţi.

În timp ce votul era încă în curs de desfăşurare, şefa misiunii de observatori a Uniunii Europene (UE), Viola von Cramon, a deplâns "o participare foarte scăzută". "Acesta este un semnal politic clar şi nu putem decât să sperăm că el va fi auzit de elita politică", a adăugat ea.

Prevăzute iniţial pentru 2022, alegerile au fost organizate mai devreme pentru a calma mişcarea de contestare apărută în 2019, expresia unei profunde nemulţumiri a populaţiei faţă de o corupţie tentaculară, servicii publice deficitare şi o economie în pană într-o ţară bogată în petrol.

Reprimată în mod sângeros - cel puţin 600 de morţi şi 30.000 de răniţi -, mişcarea s-a stins după câteva luni. Zeci de militanţi au fost victimele unor răpiri şi asasinate, imputate unor facţiuni armate fidele Iranului, cu rol important în Irak.

Alegerea celor 329 de deputaţi se face conform unei noi legi electorale, care instaurează un scrutin uninominal şi creşte numărul de circumscripţii pentru a încuraja, în teorie, candidaţii independenţi şi pe cei de proximitate.

Potrivit unor experţi, marile blocuri electorale tradiţionale ar urma să-şi păstreze reprezentarea într-un Parlament irakian divizat, unde absenţa unei majorităţi clare obligă la negocierea de alianţe.

Turbulentul, dar influentul cleric şiit Moqtada al-Sadr, şi-a exprimat deja satisfacţia pentru "un succes" al procesului electoral, în condiţiile în care lista sa este considerată favorită. În cazul în care victoria va fi dovedită, curentul lui Moqtada al-Sadr, fost şef de miliţie cu retorică antiamericană, va trebui să negocieze cu marii rivali pro-Iran ai lui Hachd al-Chaabi, intraţi în parlament pentru prima dată în 2018, pe fondul victoriei împotriva grupării Stat Islamic (SI). AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)