Irakienii au votat duminică în cadrul alegerilor legislative anticipate, scrutin ce a trezit un entuziasm scăzut în rândul alegătorilor din Irak, ţară bogată în petrol, dar care se confruntă cu o corupţie endemică şi cu nenumărate facţiuni armate, transmite AFP.

Votul electronic a fost marcat de defecţiuni ale sistemului - remediate rapid, conform autorităţilor - în timp ce amprentele digitale ale multor alegători nu au putut fi recunoscute iar cărţile alegătorilor nu au funcţionat întotdeauna.

Secţiile de votare s-au închis la ora locală 18:00 (15:00 GMT).

Jalil Adnane, preşedintele Comisiei Electorale, a anunţat că rezultatele preliminare vor fi cunoscute "în termen de 24 de ore", adică până luni la oral locală 18:00 (15:00 GMT), iar procentul participării la vot, informaţie foarte aşteptată, va fi publicat duminică seara. În după-amiaza zilei de duminică, rată participării era de peste 30%.

În opinia şefului misiunii de observare a Uniunii Europene (UE), Viola von Cramon, entuziasmul scăzut pentru vot "este un semnal politic clar şi nu putem decât să sperăm că va fi recepţionat de elita politică".

UE şi ONU au trimis zeci de observatori pentru a supraveghea procesul electoral.

În 2018, participarea la vot a fost de 44,52%, conform informaţiilor furnizate oficial, cifră pe care criticii o consideră umflată.

Programate iniţial pentru 2022, alegerile au fost organizate mai devreme pentru a calma protestele de la sfârşitul anului 2019, expresie a nemulţumirii populare imense faţă de corupţia extinsă, serviciile publice deficitare şi o economie eşuată.

Suprimată în sânge - au fost cel puţin 600 de morţi şi 30.000 de răniţi - mişcarea de protest a rămas fără vlagă după câteva luni. Zeci de activişti au fost victime ale răpirilor şi asasinatelor, puse pe seama unor facţiuni armate loiale Iranului, care joacă un rol cheie în Irak.

Pe străzile pustii ale capitalei Bagdad, au fost desfăşuraţi duminică poliţişti şi soldaţi, Irakul fiind în continuare ţintă a atacurilor grupării jihadiste Stat Islamic.

Un atac asupra unei secţii de votare dintr-o zonă îndepărtată din nordul ţării, atribuit grupării jihadiste Stat Islamic de către autorităţi, s-a soldat cu un mort, potrivit unei surse de securitate.

Prim-ministrul Mustafa al-Kazimi s-a felicitat pe Twitter pentru că "şi-a ţinut promisiunea şi şi-a îndeplinit datoria organizând alegeri corecte".

Activiştii mişcării de protest au boicotat însă, în mare parte, scrutinul de duminică.

"Aş vorbi de o apatie generalizată. Oamenii nu cred că alegerile au vreo importanţă", a declarat cercetătorul irakian Sajad Jiyad, intervievat de AFP."Condiţiile lor de viaţă nu s-au îmbunătăţit", a adăugat el, enumerând deficitul de energie electrică şi serviciile publice deficitare.

Marile blocuri tradiţionale ar urma să îşi păstreze reprezentarea într-un parlament fragmentat, unde absenţa unei majorităţi clare obligă la negocierea de alianţe, spun experţii.

Influentul cleric şiit Moqtada al-Sadr, a cărui listă este considerată favorită, a lăudat succesul procesului electoral.

Întrucât aproape toate formaţiunile politice au o facţiune armată, atmosfera generală este dominată de frica de violenţe şi fraude.

Un număr de 77 de persoane au fost arestate pentru încălcări ale reglementărilor electorale, conform autorităţilor.

Aproximativ 25 de milioane de alegători au fost chemaţi la urne pentru a alege dintre peste 3.200 de candidaţi.

Alegerea celor 329 de deputaţi se face în conformitate cu o nouă lege electorală, care a introdus votul uninominal şi a crescut numărul circumscripţiilor electorale pentru a încuraja, în teorie, candidaţii independenţi şi pe cei locali.

În cazul unei victorii, fostul lider de miliţie Moqtada al-Sadr, cu o retorică anti-americană, va trebui să ajungă la un compromis cu rivalii pro-iranieni ai lui Hashd al-Chaabi, care au intrat în parlament pentru prima dată în 2018, pe valul victoriei împotriva grupării Stat Islamic.

Deşi scena politică rămâne polarizată pe aceleaşi subiecte sensibile - fie că este vorba de prezenţa trupelor americane sau de influenţa Iranului - părţile vor începe negocieri lungi pentru a conveni asupra unui nou prim-ministru, poziţie ce revine, în mod tradiţional, unui musulman şiit.

Alegerile vor da, probabil, naştere unui alt parlament fragmentat şi va urma o negociere opacă pentru a forma următorul guvern, conform unei analize publicate de cercetătorii Bilal Wahab şi Calvin Wilder din cadrul grupului de reflecţie Institutul Washington pentru politica Orientului Apropiat. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c) XINHUA