După 16 ani petrecuţi la putere, Angela Merkel se va retrage din postul de cancelar al Germaniei în urma alegerilor din 26 septembrie, lăsând un gol în politica germană, relatează AFP într-un articol publicat la 21 septembrie pe platforma European Data News Hub (EDNH).

Înaintea acestui scrutin, care va marca o schimbare majoră pentru cea mai mare economie a Europei, cursa pentru succesiunea Angelei Merkel este încă larg deschisă şi felul în care va arăta următorul guvern rămâne sub semnul întrebării.

Social-democraţii (SPD) conduc în acest moment în sondaje, pe locul al doilea fiind alianţa conservatoare a Angelei Merkel - CDU/CSU, iar Verzii pe locul al treilea.

- De ce pleacă Merkel? -

Angela Merkel, în vârstă de 67 de ani, a anunţat în octombrie 2018 că actualul ei mandat, al patrulea, va fi şi ultimul. Decizia, anunţată la scurt timp după o înfrângere electorală suferită de CDU în landul Hessa, marchează prima dată din 1949 încoace când un cancelar în exerciţiu nu mai candidează la realegerea sa.

Numită cancelar pe 22 noiembrie 2005, Merkel a deţinut acest post aproape la fel de mult timp ca Helmut Kohl, până acum liderul german cel mai longeviv în funcţie, puţin peste 16 ani - 5869 de zile. Ea l-a "depăşit" deja la acest capitol pe Konrad Adenauer, cancelarul creditat cu revigorarea economiei după al Doilea Război Mondial şi care a condus Germania de vest timp de 14 ani.

- Ce vor germanii? -

Economia şi viitorul industriei germane au fost unele din cele mai importante probleme în cursul acestei campanii electorale.

Industria automobilelor, emblematică pentru economia ţării, se confruntă cu o criză existenţială, precipitată de declinul motoarelor cu combustie şi consecinţele sale asupra celor 800.000 de angajaţi din acest sector.

O altă temă de campanie o reprezintă informatizarea, domeniu în care Germania este "rămasă mult în urmă", potrivit lui Paul Maurice, membru al Comitetului de studii franco-germane, la Institutul francez de relaţii internaţionale.

Un alt subiect important îl constituie schimbările climatice, mai ales după inundaţiile violente care au afectat Germania în iulie, soldate cu moartea a peste 180 de oameni, dezastru asociat de experţi cu încălzirea globală.

Cu toate acestea, a notat Maurice, campania electorală "s-a axat în foarte mare măsură pe persoane, fără ca programele partidelor să fie suficient discutate" - fenomen despre care analistul consideră că ar putea fi urmare a "efectului Merkel".

- Ce înseamnă aceste alegeri pentru Europa? -

Germania, cea mai puternică ţară din Europa, joacă un rol cheie în Uniunea Europeană.

De la criza financiară din zona euro până la conflictul din Ucraina şi problema spinoasă a migraţiei, Merkel a lăsat amprente adânci în politica europeană.

Sosirea unui nou cancelar va reprezenta pentru blocul comunitar o schimbare majoră, iar relaţia franco-germană, uneori tensionată, dar crucială, va fi în centrul atenţiei, dat fiind că şi francezii sunt chemaţi la urne în aprilie 2022.

După instalarea unui nou guvern, din partea Germaniei se va aştepta să dea un nou impuls Uniunii Europene, a mai spus Maurice.

- Ce se va întâmpla după 26 septembrie? -

Merkel nu va putea merge pur şi simplu acasă să se odihnească, după terminarea alegerilor, ci va trebui să mai rămână la frâiele ţării până la alegerea succesorului ei de către Camera inferioară a legislativului, Bundestag.

De regulă, partidul care a primit cele mai multe voturi va încerca să formeze o coaliţie cu încă unul sau două partide, care va trebui apoi să elaboreze o "foaie de parcurs" a viitorului guvern, sub forma unui "contract de coaliţie". Mai întâi se vor desfăşura convorbiri informale, urmate de negocieri oficiale de coaliţie.

În 2005, CDU-CSU şi SPD au avut nevoie de două luni pentru a forma o aşa-zisă mare coaliţie, dar după alegerile din septembrie 2017 negocierile au durat până în februarie 2018. CDU-CSU au încercat mai întâi să ajungă la un acord cu Verzii şi cu liberalii din FDP, dar aceştia din urmă s-au retras de la negocieri, forţându-i pe conservatori să accepte o nouă alianţă cu SPD.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)