Comisia europeană împotriva rasismului şi intoleranţei (ECRI), organismul expert al Consiliului Europei (CoE) în materie de rasism şi intoleranţă, a publicat marţi o recomandare actualizată de politică generală privind prevenirea şi combaterea antisemitismului, pentru a ajuta la prevenirea intensificării antisemitismului şi atacurilor asupra evreilor în numeroase regiuni ale Europei, potrivit unui comunicat al forului de la Strasbourg.

Înainte de publicare, secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a subliniat că "atacurile antisemite - inclusiv în şcoli, actele de vandalism care vizează sinagogi şi răspândirea urii antisemite online - sunt în creştere. Este vorba de o tendinţă periculoasă, iar guvernele europene ar trebui să-şi unească forţele pentru a lupta împotriva unui astfel de extremism sub orice formă se manifestă".

Maria Daniella Marouda, preşedinta ECRI, a notat că "ECRI subliniază cu forţă rolul educaţiei, inclusiv educaţia privind Holocaustul, în încurajarea toleranţei şi a respectării drepturilor omului şi, prin urmare, şi în lupta împotriva antisemitismului".

Recomandarea ECRI constată că actele antisemite sunt comise de o gamă largă de autori, inclusiv neonazişti şi extremişti politici şi religioşi, şi oferă guvernelor orientări generale cu privire la modul de combatere a antisemitismului în patru domenii specifice: politici şi coordonare instituţională; prevenire şi educaţie; protecţia evreilor, a comunităţilor evreieşti şi a instituţiilor acestora; urmărirea în justiţie şi aplicarea legilor.

În ceea ce priveşte prevenirea şi educaţia, ECRI îi încurajează pe actorii politici, liderii de opinie şi alte personalităţi publice să ia poziţie ferm şi public împotriva antisemitismului, precizând că antisemitismul nu trebuie tolerat niciodată. ECRI recomandă să se ţină seama de definiţia operaţională a antisemitismului a Alianţei internaţionale pentru memoria Holocaustului (IHRA) ca instrument non-juridic pentru o mai bună înţelegere şi identificare a expresiilor antisemitismului.

ECRI sugerează, de asemenea, guvernelor să stabilească reguli pentru companiile de internet, inclusiv reţelele sociale, furnizorii de servicii de telecomunicaţii şi internet, pentru a înfiinţa sisteme eficiente de detectare şi suprimare a discursului de ură antisemită online, în conformitate cu standardele internaţionale ale drepturilor omului.

În ceea ce priveşte măsurile de protecţie, ECRI sugerează guvernelor să asigure protecţia evreilor, a comunităţilor evreieşti şi a instituţiilor acestora prin încurajarea cooperării lor cu autorităţile naţionale şi autorităţile locale responsabile cu menţinerea ordinii şi securităţii. ECRI propune, de asemenea, îmbunătăţirea cooperării cu comunităţile evreieşti pentru a stabili şi implementa măsurile de securitate necesare, precum şi pentru a asigura sprijin financiar.

De câte ori tensiunile se intensifică ca urmare a unei reluări a violenţelor în Orientul Mijlociu, se înregistrează o multiplicare a generalizărilor cu privire la evrei şi o recrudescenţă a violenţei antisemite şi în Europa, notează comunicatul. Potrivit ECRI, se întâmplă prea frecvent să nu se pună accentul în mod suficient pe necesitatea de a distinge între critica legitimă a acţiunilor Israelului, în măsura în care Israelul este tratat ca orice alt stat, şi exprimarea publică a rasismului şi a urii faţă de evrei în general.

În domeniul urmăririi în justiţie şi al aplicării legii, ECRI recomandă "să se asigure ca infracţiunile penale cu caracter antisemit să fie pedepsite în acelaşi mod, indiferent dacă sunt comise online sau altfel, să fie supuse urmăririi penale şi altor măsuri efective şi ca expresiile de ură antisemită ilicită să fie suprimate prompt şi sistematic de către furnizorii de servicii de internet, în conformitate cu cadrul legal şi non-legal aplicabil".

Prima recomandare de politică generală a ECRI privind lupta împotriva antisemitismului a fost publicată în 2004. Pentru a elabora această recomandare revizuită, ECRI a consultat o gamă largă de parteneri, inclusiv organizaţii evreieşti, cadre universitare, coordonatori naţionali şi reprezentanţi ai Naţiunilor Unite, OSCE şi Uniunii Europene, precum şi reprezentantul special al secretarului general al Consiliului Europei privind infracţiunile motivate de ură antisemite, antimusulmane şi toate formele de intoleranţă religioasă. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)