NATO este profund îngrijorată de nivelul ridicat al violenţelor cauzat de ofensiva talibanilor, inclusiv atacuri împotriva civililor şi asasinate ţintite, şi va susţine guvernul afgan ''cât mai mult posibil'', a declarat vineri secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, după o reuniune de criză cu ambasadorii statelor membre, transmit AFP şi DPA.

''Talibanii trebuie să înţeleagă că ei nu vor fi recunoscuţi de către comunitatea internaţională dacă preiau ţara prin forţă'', a subliniat Stoltenberg, care a precizat că NATO rămâne angajată faţă de susţinerea unei soluţii politice la conflictul actual.

''Obiectivul nostru rămâne sprijinirea guvernului şi a forţelor de securitate afgane cât mai mult posibil. Securitatea personalului nostru este fundamentală. NATO va menţine prezenţa noastră diplomatică la Kabul şi va continua să o ajusteze potrivit nevoilor'', a adăugat secretarul general al Alianţei.

El a precizat că NATO va continua să evalueze evoluţiile din teren şi se află în contact constant cu autorităţile afgane şi cu restul comunităţii internaţionale.

''Este Vietnamul în toate aspectele sale'', a declarat pentru AFP reprezentantul unui stat membru NATO, făcând aluzie la spectrul căderii Saigonului (Ho Chi Minh) în 1975.

''Situaţia este catastrofică'', a comentat un alt diplomat aliat.

Reuniunea a fost convocată de Jens Stoltenberg după decizia SUA de a evacua diplomaţii şi alţi cetăţeni americani aflaţi în Afganistan.

''Evacuarea'' s-a aflat în centrul discuţiilor, cu opţiunile şi adaptările militare necesare pentru a proceda la părăsirea Afganistanului, a explicat o sursă diplomatică occidentală.

Totuşi, la această reuniune nu a fost luată nicio decizie. Schimburile de opinii privind situaţia actuală din Afganistan au fost ''realiste'' şi comunicarea secretarului general vizează evitarea sentimentului de ''scapă cine poate'', a explicat unul dintre participanţi.

NATO vrea să asigure securitatea reprezentantului său civil la Kabul, diplomatul italian Stefano Pontecorvo, şi a echipei acestuia. Nouă state din Uniunea Europeană membre ale NATO şi reprezentanţa UE şi-au menţinut ambasadele, a informat o sursă europeană.

Situaţia din Afganistan va fi unul dintre principalele subiecte ale reuniunii informale a miniştrilor afacerilor externe şi ai apărării din ţările UE, ce va avea loc în 2 şi 3 septembrie în Slovenia, ţara care asigură în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a ameninţat joi talibanii cu o ''izolare'' internaţională dacă ei încearcă să preia puterea ''prin forţă'' în Afganistan. Uniunea Europeană este principalul furnizor de ajutor umanitar şi ajutor pentru dezvoltare al ţării asiatice.

În ultimele opt zile, insurgenţii talibani au reuşit să cucerească aproape jumătate din capitalele de provincie din Afganistan. Ei controlează cea mai mare parte a nordului, a vestului şi a sudului ţării.

Capitala Kabul, Mazar-i-Sharif, principalul oraş din nord, şi Jalalabad (est) sunt singurele trei mari oraşe aflate încă sub controlul guvernului.

Talibanii şi-au lansat ofensiva în mai, odată cu debutul retragerii definitive a trupelor americane şi ale NATO din Afganistan, operaţiune ce ar urma să se încheie la 31 august. Ei au ocupat mai întâi vaste zone rurale, fără a întâmpina prea multă rezistenţă. Ulterior, avansarea lor s-a accelerat dramatic în ultimele zile, mai multe oraşe importante căzând în mâinile lor într-un efect de domino. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Sorin Popescu, editori online: Simona Aruştei, Irina Giurgiu)

Citeşte şi:

MAE îndeamnă cetăţenii români să părăsească Afganistanul şi reaminteşte că activitatea Ambasadei de la Kabul e suspendată

Afganistan: Danemarca şi Norvegia îşi închid ambasadele de la Kabul, iar Germania îşi reduce personalul diplomatic la minim

Afganistan: ONU avertizează că situaţia umanitară s-ar putea agrava

UE face apel la talibani pentru o încetare completă şi permanentă a focului în Afganistan