NATO şi-a încheiat misiunea militară în Afganistan după aproape două decenii, informează vineri dpa, citând mai multe surse diplomatice şi militare.

Trupele străine aflate încă în ţară - precum cele din SUA şi Turcia - după plecarea celor mai multe contingente naţionale din cadrul NATO se află numai sub controlul ierarhiilor naţionale de comandă, au precizat aceste surse.

Asta înseamnă că cea mai sângeroasă misiune militară din istoria alianţei a ajuns la sfârşit, notează dpa.

Decizia de a nu comunica oficial sfârşitul misiunii militare are legătură cu faptul că planul de operaţiuni este în continuare, oficial, în desfăşurare, potrivit dpa.

SUA au lansat operaţiunea din Afganistan după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. Washingtonul a declanşat clauza de apărare reciprocă a NATO pentru prima dată, iar aliaţii i-au urmat curând pe militarii americani în Afganistan.

NATO a condus Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) între 2003 şi 2014. La momentul de vârf al misiunii, circa 130.000 de militari străini s-au aflat în Afganistan, mulţi dintre ei implicaţi în lupta împotriva talibanilor.

Următoarea misiunea a NATO, Resolute Support, a început în 2015 şi s-a axat pe instruirea şi sprijinirea forţelor de securitate afgane.

În ultimele două decenii, comunitatea internaţională a vărsat miliarde de dolari în ajutor şi asistenţă de securitate pentru reconstruirea Afganistanului şi formarea unui guvern democratic şi a unei armate moderne. De asemenea, scopul secundar a fost de a o opri Afganistanul să servească drept refugiu pentru cei care plănuiau atacuri asupra naţiunilor occidentale.

Dar în condiţiile în care războiul s-a prelungit cu ani de zile, răbdarea publică în ţările NATO a început să se uzeze.

În aprilie, preşedintele american Joe Biden a ordonat retragerea necondiţionată a tuturor trupelor americane până la 11 septembrie, când se împlinesc 20 de ani de la atacurile teroriste asupra SUA.

La sfârşitul lui iunie, Germania - care până în 2021 a avut cel mai mare contingent de trupe după SUA - şi Italia şi-au încheiat deja misiunile şi şi-au transportat ultimele trupe acasă. Alte ţări au retras constant contingente începând cu 1 mai.

SUA au avut întotdeauna staţionate în Afganistan trupe care nu au făcut parte din misiunea NATO. Acest lucru le-a permis să ofere sprijin militar forţelor de securitate afgane, ceea ce nu ar fi fost posibil în baza mandatului NATO de neimplicare în lupte.

Pe lângă trupe americane, un număr de militari turci, norvegieni şi britanici vor rămâne în Afganistan. Turcia va fi responsabilă de securitate pe aeroportul din Kabul, iar Norvegia continuă să conducă un spital de campanie pentru moment.

Aceste prezenţe militare sunt considerate cruciale pentru asigurarea securităţii ambasadelor străine, în aşa fel încât reprezentanţii internaţionali să poată rămâne în ţară.

De la începutul retragerii trupelor internaţionale în luna mai, situaţia securităţii în Afganistan s-a deteriorat sever.

Talibanii au lansat mai multe ofensive, cucerind peste un sfert din districtele din ţară, cele mai multe în nord.

Plecarea trupelor străine a avut un impact sever asupra moralului militarilor afgani, care s-au predat în număr mare în ultimele săptămâni.

Comunitatea de informaţii a SUA estimează că guvernul de la Kabul ar putea cădea în şase până la 12 luni după retragerea SUA. Temerea este că ţara va cădea din nou sub controlul islamiştilor radicali talibani după plecarea în masă a trupelor internaţionale şi că Afganistanul ar putea luneca din nou într-un război civil.

NATO a respins în mai multe rânduri criticile privitoare la retragere în ultimele luni, subliniind că sprijinul financiar pentru Afganistan va continua şi că vor continua misiunile de instruire ale forţelor speciale afgane în afara ţării. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)