Dincolo de drama umanitară, afluxul neîntrerupt de migranţi care traversează Mexicul pentru a ajunge în SUA scoate la iveală traficul de persoane care generează miliarde de dolari, comentează luni France Presse într-o amplă analiză.

Unii dintre ei ajung pe jos, alţii în camioane sau cu trenul, după ce depăşesc numeroase obstacole de-a lungul traseului lung.

Potrivit ONU, sute de mii de persoane trec ilegal frontiera ce se întinde pe 3.200 km între Mexic şi Statele Unite ale Americii.

Este un "comerţ" profitabil, luând în calcul câştigurile anuale ale celor cunoscuţi drept "coioţi", care se cifrează la aproximativ 4,2 miliarde de dolari, potrivit datelor ONU colectate în 2018. În 2010, Naţiunile Unite au estimat această activitate la 6,6 miliarde de dolari.

În respectiva regiune, această activitate lucrativă este controlată în totalitate de puternicele organizaţii de trafic de droguri, chiar dacă cel numit 'enganchador' ("cârligul", cel care "agaţă" victimele - n.r.), prima verigă din lanţul migraţiei, este adeseori doar un vecin dintr-un sat izolat din America Centrală.

Un hondurian de 35 de ani, Juan Macias, foarte sărac, a trebuit să plătească 7.000 de dolari în luna martie uneia dintre aceste reţele, sumă pe care a putut să o strângă împrumutându-se de la familie şi apropiaţi.

"Totul trece prin organizaţii care contactează ghizi. Iar, apoi, la graniţă apar cartelurile", explică Juan, găzduit într-un centru din Ciudad Juarez, în Mexic, de când a fost întors înapoi din SUA.

Din grupul său fac parte alţi 30 de migranţi. În cursul călătoriei lor, ei au trecut prin mâinile a opt persoane care le-au dat un cod de identificare. "Ei nu spun decât 'iată codul. Urmaţi-mă'", mărturiseşte Juan, îngropat în datorii.

Foto: (c)  LUIS TORRES / EPA

Dar Juan şi camarazii săi de suferinţă nu vor să renunţe, sperând să treacă frontiera indiferent de mijloace, fie şi cu o scară, chiar dacă preşedintele american Joe Biden a anunţat amânarea planului său de creştere a numărului de refugiaţi admişi în Statele Unite. De fapt, Biden a decis să menţină plafonul istoric scăzut al predecesorului său în funcţie, Donald Trump, provocând un protest inedit în rândul democraţilor.

Traficanţii găsiseră în discursul lui Joe Biden la sosirea sa la Casa Albă "un pretext pentru a trafica mai multe persoane", în special femei şi copii, declară Oscar Hernandez, expert la Northern Border College. Numărul minorilor neînsoţiţi s-a dublat luna trecută, ajungând la aproape 19.000.

Potrivit statisticilor publicate la 8 aprilie în SUA, peste 172.000 de persoane au fost reţinute în martie de către grănicerii americani între Mexic şi Statele Unite, adică cu 71% mai mult decât în luna februarie, un record în ultimii 15 ani.

Iniţial, între 1942 şi 1964, acest trafic era controlat de mexicani care îi ajutau pe migranţi să muncească în SUA, pe căi ilegale de traversare.

De-a lungul timpului însă, aceştia au fost înlocuiţi de organizaţii criminale specializate care au înfiinţat "un lanţ întreg care porneşte din America Centrală şi ajunge până în Statele Unite", explică Oscar Hernandez.

În cursul periplului lor lung şi chinuitor, migranţii - adevărate mărfuri vii - sunt "marcaţi" prin brăţări colorate cu numele lor şi inscripţionări, precum "livrări" sau "sosiri", potrivit ONU.

Osmerin Sarmiento, o femeie din Honduras în vârstă de 24 de ani, şi fiica ei de un an au primit o brăţară violet pentru "călătorie specială". Ajungând în Reynosa, la graniţa cu statul american Texas, Osmerin a fost în cele din urmă expulzată la 12 aprilie împreună cu alte 156 de mame şi copiii lor.

Foto: (c)  Joebeth Terriquez / EPA

Cartelurile de droguri au preluat controlul asupra traficului cu migranţi în 2009, în timpul operaţiunii militare antidrog lansate de preşedintele mexican Felipe Calderon (2006-2012).

"Este un comerţ şi, ca atare, funcţionează pe baza ofertei şi cererii", explică Javier Urbano, cadru universitar la Universitatea ibero-americană. Bandele îi jefuiesc pe migranţi, îi estorchează sau îi constrâng să lucreze pentru ele, spune acesta, adăugând că au fost documentate chiar cazuri când migranţi au fost ucişi de traficanţi.

În 2010, 72 de migranţi au fost masacraţi la San Fernando (Tamaulipas, est) aparent pentru că au refuzat să se înroleze în sângeroasa bandă Los Zetas, în timp ce 16 guatemalezi şi trei mexicani au fost ucişi în acelaşi stat în ianuarie, notează AFP. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)