O notă diplomatică neoficială a Uniunii Europene despre redesenarea frontierelor de-a lungul liniilor etnice în Balcanii Occidentali a provocat îngrijorare şi mâhnire în Bosnia, care se teme de o schimbare neaşteptată a strategiei UE, relatează vineri agenţia Reuters, care a consultat documentul.

Acesta a fost scurs iniţial în presa slovenă şi atribuit premierului sloven Janez Jansa, care conform relatărilor l-ar fi trimis preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, ca propunere privind gestionarea politicii în regiune după ce Slovenia va prelua pe 1 iulie preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Dar Jansa a negat că el ar fi expeditorul documentului şi a acuzat ''media fake'' că încearcă să saboteze eforturile de a ajuta la integrarea Balcanilor Occidentali în UE.

Blocul comunitar nu a comentat în privinţa subiectului, dar un diplomat a declarat agenţiei Reuters că statele membre nu au discutat documentul.

Această agenţie de presă scrie că nu a reuşit să verifice autenticitatea notei diplomatice, deşi ea a circulat prin canalele diplomatice ale UE şi a fost văzută de mulţi diplomaţi şi oficiali europeni.

În acest document se menţionează că principalele obstacole în cale unei integrări europene mai rapide a statelor din Balcani sunt chestiunile naţionale nesoluţionate ale sârbilor, croaţilor şi albanezilor, care ar trebui rezolvate prin crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari.

Este astfel avansată propunerea ca provincia autonomă a sârbilor din Bosnia şi Herţegovina (Republika Srpska) să se alăture Serbiei şi cantoanele croate să fie integrate în Croaţia, iar Kosovo să se unească cu Albania.

''Nu am văzut niciodată această propunere, dacă ea există'', a declarat purtătorul de cuvânt al Bulgariei pentru afaceri europene la Bruxelles.

Astfel de note diplomatice sunt obişnuite în elaborarea politicilor europene. Deşi ele sunt rareori făcute publice, de obicei statele UE care le întocmesc se grăbesc să-şi revendice iniţiativa.

Dar în Bosnia şi Herţegovina, unde peste 100.000 de oameni au fost ucişi în cei patru ani ai războiului din anii '90 când sârbii şi croaţii au încercat să-şi creeze propriile entităţi statale, această notă este percepută ca o nouă ameninţare la adresa integrităţii sale teritoriale, ameninţare venită de data aceasta chiar din partea unor state membre ale UE.

Membrul bosniac (musulman) al preşedinţiei colegiale tripartite din Bosnia şi Herţegovina, Sefik Dzaferovic, i-a transmis vineri într-o scrisoare lui Charles Michel că documentul a provocat instabilitate şi mâhnire în ţara sa, unde sârbii bosniaci vorbesc de mulţi ani despre o secesiune a provinciei lor.

Dzaferovic i-a cerut de asemenea lui Michel să oprească imediat iniţiativele ce ar putea conduce la un nou război în regiune.

Misiunea UE la Sarajevo a încercat să calmeze situaţia, publicând o declaraţie în care afirmă că ''UE este angajată fără echivoc faţă de suveranitatea, unitatea şi integritatea teritorială a Bosniei şi Herţegovinei (...), aceasta este poziţia noastră fermă şi neschimbată''.

La rândul său, ministrul german pentru afaceri europene, Michael Roth, a scris vineri pe Twitter: ''Ţările din #BalcaniiOccidentali au un viitor numai ca societăţi multietnice şi multireligioase. Reconcilierea regională şi cooperarea sunt fundamentale pentru pace, democraţie şi prosperitate. Trasarea unor noi frontiere este o cale periculoasă''.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)