Kremlinul salută faptul că Biden se pronunţă pentru dialog; Finlanda şi Austria, dispuse să găzduiască întâlnirea Biden-Putin
Kremlinul a apreciat drept "pozitiv" faptul că preşedintele american pledează, la fel ca Vladimir Putin, pentru dialog, după ce Joe Biden a invitat Moscova la o "dezescaladare" cu o zi în urmă, relatează AFP.
"Preşedintele Putin a vorbit primul despre necesitatea normalizării relaţiilor şi despre o dezescaladare, deci este pozitiv faptul că punctele de vedere ale celor doi şefi de stat coincid", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, denunţând totuşi sancţiunile americane anunţate cu o zi înainte, pe care le-a calificat drept "inacceptabile".
Finlanda s-a oferit să găzduiască viitorul summit între preşedinţii american Joe Biden şi rus Vladimir Putin, a anunţat vineri preşedinţia de la Helsinki, în timp ce Austria declară la rândul său că este şi ea dispusă să facă oficiul de gazdă a summitului.
Finlanda, care a găzduit un summit între Donald Trump şi Vladimir Putin în iulie 2018, a "transmis deja atât Washingtonului, cât şi Moscovei" că este "dispusă" să organizeze această întâlnire, prima dintre cei doi lideri, a indicat pentru AFP cabinetul preşedintelui finlandez Sauli Niinisto.
Într-o convorbire telefonică de marţi cu Vladimir Putin, Joe Biden i-a propus acestuia să se întâlnească "într-o ţară terţă" în "lunile următoare", o propunere confirmată, dar care nu a fost încă acceptată de Kremlin, pe fondul tensiunilor din jurul Ucrainei şi al noilor sancţiuni americane împotriva Rusiei.
De asemenea, Austria şi-a anunţat disponibilitatea de a găzdui o întâlnire la nivel înalt între Washington şi Moscova dacă acestea doresc.
Ţara "este dispusă în mod firesc să găzduiască întâlniri la nivel înalt de orice fel. Cele două părţi ştiu că noi suntem pregătiţi", a declarat pentru AFP Ministerul de Externe austriac.
Combinând contraatacul cu mâna întinsă, Joe Biden a anunţat o serie de sancţiuni financiare severe împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi din SUA, suscitând indignarea Moscovei, dar şi-a reiterat în acelaşi timp propunerea cu privire la organizarea unui summit cu Vladimir Putin pentru a angaja o "dezescaladare" a tensiunilor.
Washingtonul şi-ar dori ca întâlnirea să aibă loc în Europa "în această vară", potrivit AFP.
În pofida trecutului dureros, Finlanda - ţară ce nu face parte din NATO - întreţine cu Rusia relaţii diplomatice apropiate, ceea ce face din această ţara nordică un pod diplomatic cu Moscova.
Preşedintele finlandez, un susţinător al menţinerii dialogului cu Rusia, a avut marţi seara o "lungă" convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în cadrul căreia a fost abordată posibila întâlnire cu Joe Biden, potrivit Helsinki.
Rusia nu pune condiţii pentru summitul Putin-Biden, a declarat vineri Peskov, adăugând că liderul rus este cel care va lua decizia finală în această privinţă, potrivit TASS. Totodată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că Putin nu s-a decis încă dacă va participa sau nu la summitul asupra climei la care a fost invitat anterior de Biden.
Aceste demersuri diplomatice intervin în contextul în care Ucraina susţine că se află sub ameninţarea unei acţiuni armate din partea Moscovei şi insistă să i se deschidă calea în NATO şi UE.
Referitor la exacerbarea violenţelor în estul Ucrainei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat vineri că sunt "din ce în ce mai puţine" date despre încălcări ale încetării focului în Donbas, unde - potrivit Reuters - rebelii separatişti susţinuţi de Moscova luptă din 2014 împotriva forţelor guvernamentale ucrainene.
Dar, a spus el, nu există totuşi motive pentru o răsufla complet uşuraţi, adăugând că Rusia, care a comasat trupe în apropierea frontierei ucrainene, va continua să supravegheze situaţia îndeaproape.
Ucraina atribuie rebelilor separatişti susţinuţi de Rusia exacerbarea recentă a violenţelor din Donbas (estul ţării). Moscova, dimpotrivă, acuză Kievul.
Liderii Ucrainei, Franţei şi Germaniei urmau să aibă convorbiri trilaterale vineri cu privire la conflictul din Donbas, soldat - potrivit Kievului - cu peste 14.000 de morţi din 2014 până în prezent.
În acest context, Kremlinul a declarat că speră ca preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel să exercite presiuni asupra preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a pune capăt "provocărilor" Kievului în estul ţării.
De mai multe săptămâni, ciocnirile s-au înmulţit între Kiev şi separatiştii proruşi din Donbas, în timp ce zeci de mii de soldaţi ruşi au fost desfăşuraţi în apropiere, generând temeri privind o operaţiune militară de amploare.
Occidentul a avertizat Rusia împotriva oricărei demonstraţii de forţă, în timp ce Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească vineri la Paris cu Emmanuel Macron. Angela Merkel va participa şi ea la aceste discuţii prin videoconferinţă, notează AFP. AGERPRES/(AS - autor: Lilia Traci, editor: Florin Ştefan, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Rusia lovește cu rachete infrastructura energetică și un pod din Kiev
Rusia a lansat vineri noapte 36 de rachete balistice și 172 de drone împotriva Ucrainei, lovind în special infrastructura energetică, a declarat duminică președintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters. Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat conform dpa că a fost lovit podul peste Nipru din nordul capitalei ucrain
Rezultatele parțiale ale alegerilor din Noua Zeelandă indică o victorie la limită a coaliției guvernamentale de dreapta
Partidul Național de guvernământ și Laburiștii din opoziție au obținut rezultate foarte apropiate la alegerile parlamentare de sâmbătă din Noua Zeelandă, arată rezultatele parțiale preluate de Reuters de la Comisia Electorală. Formațiunea de centru-dreapta care conduce coaliția guvernamentală tripartită avea 30,9% din voturi, iar c
Paraguayul are un nou președinte, predecesorul său - arestat după patru zile de criză bancară și politică
Pedro Alliana a depus vineri jurământul de președinte al Paraguayului, în timp ce predecesorul său Santiago Pena a fost arestat, transmit Reuters și AFP. În Paraguay a avut loc săptămâna aceasta o criză bancară după ce banca online Ueno a intrat în insolvență. Pena, care a avut în trecut legăt
VIDEO Zelenski afirmă că Rusia pregătește un atac asupra sectorului energetic și a podurilor din Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că are 'informații' despre un atac aerian rusesc planificat care vizează infrastructura civilă și energetică și podurile, înaintea unei întâlniri dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia, programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, relatează AFP. 'Ave
Rubio va participa la o reuniune a omologilor din G7 la Paris săptămâna viitoare, după lovitura electorală primită de Trump
Secretarul de Stat american Marco Rubio va participa la o reuniune a omologilor săi din G7 la Paris săptămâna viitoare, a anunțat Departamentul de Stat vineri, la doar câteva zile după înfrângerea republicanilor în alegerile intermediare din SUA, relatează AFP. Această deplasare, cu obiectivul clar declarat de a &
Trump îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller în funcția strategică de șef de cabinet
Președintele american Donald Trump a anunțat vineri că îl numește pe consilierul său apropiat Stephen Miller, un reprezentant al dreptei identitare, pentru funcția extrem de strategică de șef de cabinet al Casei Albe, relatează AFP, Reuters și dpa. Președintele SUA a precizat pe rețeaua sa de socializare Truth Social că Stephen Miller va
Germania: Bavareza Ilse Aigner ar putea va deveni prima femeie președinte
Actuala președintă a parlamentului din landul Bavaria, Ilse Aigner (CSU), în vârstă de 61 de ani, ar putea deveni prima femeie președinte din Germania, potrivit unor surse apropiate Uniunii Creștin-Democrate (CDU), relatează AFP. Nominalizarea ei este așteptată să fie confirmată luni, la o reuniune a conducerii CDU, partidul cancel
Trump reafirmă susținerea sa pentru IA, dar amână o întâlnire cu șefii marilor companii din domeniu
Președintele american Donald Trump și-a reafirmat vineri susținerea fermă pentru Inteligența Artificială (IA), pe care el a redenumit-o 'Superinteligență', deși reticența manifestată într-o măsură semnificativă de cetățenii americani față de expansiunea acestei tehnologii și a centrelor de date a contribuit la pierderea de către republicanii săi a alegerilor de
Friderich Merz: Migranții musulmani trebuie să accepte responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust
Cancelarul german Friedrich Merz le-a cerut imigranților musulmani care refuză să recunoască responsabilitatea istorică a Germaniei pentru Holocaust să părăsească țara, relatează vineri dpa. 'Responsabilitatea istorică a țării noastre se aplică la fel de mult celor care vin aici din țări islamice', a declarat Merz la o recepție pentru sportivii
Spania numește amenințările cu bombă asupra avioanelor din Europa 'agresiune hibridă'
Ministrul de externe spaniol Manuel Albares a declarat vineri că valul de amenințări cu bombă care vizează aeronave reprezintă un atac asupra democrației europene al unor forțe autocratice, relatează dpa. 'Este clar că nu este o coincidență', a declarat el pentru canalul spaniol RTVE, vorbind despre 'o tentativă de agresiune hibridă și răzb
Fondatorul mișcării ruse 'Statul Masculin' neagă orice legătură cu amenințările cu bombă din Europa
Vladislav Pozdniakov, fondatorul 'Statului Masculin', o mișcare radicală rusă interzisă în 2021 pentru 'extremism', a respins vineri orice legătură cu amenințările false cu bombă care au afectat numeroase țări din Europa, relatează AFP. Unele aeroporturi afectate de aceste alerte false, precum cele din Birmingham, Roma și Sofia, au primit
Atacurile cibernetice și alertele false cu bombă demonstrează necesitatea creșterii cheltuielilor militare, consideră Giorgia Meloni
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a susținut vineri necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare și securitate în Europa pentru a proteja infrastructura civilă în fața amenințărilor, după o nouă zi cu alerte false cu bombă care au vizat avioane și după o serie de atacuri cibernetice care au afectat frigiderele unor centre comerciale în mai mult
UPDATE / UE și Ucraina avertizează împotriva unei noi 'arhitecturi de securitate' în Europa
Europenii și Kievul au avertizat vineri împotriva oricărei idei de 'arhitectură de securitate' dezvoltată pe la spatele lor, în urma menționării de către președintele american Donald Trump a unui 'mare acord' privind Ucraina, care ar putea viza 'întreaga Europă', relatează AFP și Reuters. 'Avem deja o arhitectură e
Israel: Eisenkot raportează 'progrese semnificative' în discuțiile de formare a guvernului
Liderul opoziției israeliene, Gadi Eisenkot, a raportat vineri 'progrese semnificative' în negocierile pentru formarea unui guvern majoritar după alegeri, declarând că speră că președintele îl va însărcina cu formarea viitorului executiv, relatează France Presse. 'Au avut loc multe întâlniri, unele făcute publice
SUA: Democrații pregătesc un val de legislație restrictivă asupra Inteligenței Artificiale (IA)
Democrații intenționează să lanseze un val de acte normative asupra sistemelor de Inteligență Artificială (IA) și dezvoltării centrelor de date, după ce vor prelua controlul asupra Congresului SUA în ianuarie, potrivit unor congresmeni, consilieri ai acestora și activiști, relatează vineri Reuters. Un asemenea val legislativ va presupune o schimbare radi














