Un dur schimb de replici i-a opus joi pe miniştrii de externe turc, Mevlut Cavusoglu, şi grec, Nikos Dendias, care şi-au afişat public în faţa presei, la Ankara, divergenţele pe mai multe teme, un scandal care ameninţă continua dialogului bilateral, notează AFP.

Mevlut Cavusoglu şi Nikos Dendias s-au contrat în faţa camerelor televiziune în privinţa frontierelor maritime, migranţilor şi a tratamentului aplicat minorităţilor la finalul unei vizite la Ankara a ministrului grec menită să consolideze dialogul iniţiat de cele două ţări pentru a rezolva numeroasele lor dispute.

"Dacă aduceţi acuzaţii atât de grele împotriva ţării mele şi poporului meu, sunt obligat să le răspund", a replicat Mevlut Cavusoglu, vizibil exasperat de declaraţiile omologului său elen.

Nikos Dendias a criticat în special activităţile turceşti din Marea Egee şi estul Mediteranei, precum şi ceea ce el consideră o aplicare defectuoasă din partea Ankarei a unui acord cu Uniunea Europeană privind migranţii. "Turcia nu ar trebui să dea lecţii Greciei", a spus el.

"Poziţia Greciei este clară şi nu este prima dată când o auziţi: Turcia a încălcat în Marea Egee şi în estul Mediteranei dreptul internaţional şi convenţia maritimă (internaţională) şi chiar drepturile drepturile suverane ale Greciei. Turcia a efectuat 400 zboruri deasupra teritoriului elen", a adăugat Nikos Dendias care a fost, de asemenea, primit joi la Ankara de preşedintele Recep Tayyip Erdogan.

În dosarul migranţilor, Mevlut Cavusoglu s-a apărat afirmând că Turcia s-a comportat într-o "manieră decentă" şi a acuzat Atena că "a respins 80.000 de persoane în ultimii patru ani", iar "pe alţii i-a aruncat în mare".

"Nu am folosit niciodată problema migranţilor împotriva UE sau împotriva Greciei", a spus el.

UE şi Turcia au semnat în martie 2016 un acord pe o durată de cinci ani pentru a opri afluxul de migranţi către UE. Ankara doreşte reînnoirea acestui acord care a făcut posibilă reducerea considerabilă a migraţiei din Turcia către Europa în schimbul unui important ajutor financiar.

Cu toate acestea, Bruxellesul şi Atena acuză Ankara că, de la începutul pandemiei de coronavirus, a încetat să accepte înapoi migranţii în situaţie ilegală pe insulele greceşti.

În plus, Mevlut Cavusoglu a afirmat că activităţile Ankarei în estul Mediteranei au ca scop "protejarea intereselor Turciei şi ciprioţilor turci".

"Avem divergenţele noastre cu privire la aceste subiecte, dar, dacă veniţi aici să acuzaţi Turcia când s-a convenit să discutăm aceste dosare, sunt obligat să răspund", a adăugat el, calificând în mai multe rânduri afirmaţiile omologului său elen ca "inacceptabile".

El a mai acuzat Grecia de discriminare împotriva minorităţii turce de pe teritoriul său.

"În Turcia, recunoaştem minoritatea greacă ortodoxă ca fiind greci ortodocşi. Dar spuneţi că turcii (din Grecia) care se consideră ei înşişi turci nu sunt turci, ci doar musulmani", a insistat el.

"Cu privire la minoritatea musulmană: Tratatul de la Lausanne (din 1923) stipulează (că este într-adevăr o minoritate musulmană), iar acest tratat este în vigoare", a replicat şeful diplomaţiei de la Atena care s-a întâlnit miercuri, la Istanbul, cu patriarhul Constantinopolului, o figură majoră în lumea ortodoxă.

Tensiunile dintre cele două ţări vecine şi membre ale NATO, cu relaţii delicate din punct de vedere istoric, s-au agravat în ultimii ani din cauza forajelor de gaz efectuate de Turcia în apele greceşti din estul Mediteranei.

Relaţiile bilaterale sunt, de asemenea, otrăvite de nemulţumiri reciproce privind tratamentul rezervat minorităţii musulmane din Grecia şi celei ortodoxe din Turcia, precum şi de gestionarea fluxurilor migratorii la frontierele terestre şi maritime dintre celor două ţări.

În acest context, oficialii greci şi turci au reluat anul acesta discuţiile "exploratorii" pentru a rezolva unele diferende, dar aceste tratative nu au înregistrat niciun progres. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)