Guvernele ar trebui să gestioneze în mod riguros riscurile privind corupţia care au apărut din cauza necesităţii adoptării unor măsuri extraordinare pentru a combate pandemia de COVID-19, printre care infuzia unor sume mari de bani în economie pentru a reduce impactul său economic şi social, indică Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), organismul anticorupţie al Consiliului Europei, în raportul său anual, potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei.

GRECO subliniază că pentru mai mult de un an ţările au fost nevoite să pună în practică măsuri de urgenţă care au condus la concentrări de puteri şi la derogări privind drepturile fundamentale, măsuri care merg mână în mână cu riscuri de corupţie ce nu trebuie să fie subestimate.

Aceste riscuri pot fi în mod special pronunţate cu privire la sistemele de achiziţii publice atunci când vine vorba despre chestiuni precum conflictele de interese şi rolul activităţii de lobby.

''În perioada plină de provocări cu care ne confruntăm, guvernele ar trebui să-şi accelereze eforturile pentru a se asigura că toate politicile şi acţiunile menite să soluţioneze crizele economice şi de sănătate publică respectă standardele anticorupţie. Legislaţia adecvată şi cadrele instituţionale pentru combaterea corupţiei nu sunt suficiente. Trebuie să vedem aceste standarde aplicate efectiv în practică, iar guvernele trebuie să acţioneze cu transparenţă şi responsabilitate'', a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric.

În raportul anual, preşedintele GRECO, Marin Mrcela, face un apel către state pentru a urma îndeaproape principiile elaborate de GRECO în 2020 pentru a preveni riscurile de corupţie în contextul pandemiei. "Este esenţial ca, în situaţiile stării de urgenţă, toate deciziile şi procedurile să fie elaborate cu transparenţă, integritate şi responsabilitate'', a menţionat el.

Pe baza activităţii GRECO din 2020, preşedintele acestui organism îşi exprimă regretul că în unele state membre există "tentative flagrante'' din partea puterilor executivă şi/sau legislativă de a ataca, a intimida sau a subordona sistemul judiciar. ''Atunci când privim măsurile de prevenire a corupţiei, trebuie să ne gândim la faptul că nu trebuie să vedem lupta împotriva corupţiei ca formă separată, sau chiar opusă, de independenţa judiciară. Prima este esenţială pentru a doua şi viceversa", a explicat Mrcela.

Raportul analizează măsurile luate în 2020 de statele membre GRECO pentru prevenirea corupţiei şi incluse în a patra rundă de evaluare - care vizează parlamentari, judecători şi procurori - şi în cea de-a cincea rundă de evaluare, care se concentrează pe guvernele centrale - inclusiv funcţii executive de rang înalt - şi pe instituţiile de aplicare a legii.

Până la finalul lui 2020, statele membre GRECO implementaseră integral aproximativ 40% dintre recomandările sale pentru a preveni corupţia cu privire la parlamentari, judecători şi procurori. Recomandările cu cea mai redusă conformitate au fost cele făcute cu privire la parlamentari (doar 30% implementate integral), urmaţi de judecători (41%) şi procurori (47%).

A cincea rundă de evaluare era în plină desfăşurare la finalul anului, cu rapoarte de evaluare deja încheiate pentru 21 de state. Majorităţii ţărilor evaluate până acum li s-a cerut să adopte sau să revizuiască codurile de conduită pentru funcţii executive de top. Un motiv de îngrijorare special a fost reticenţa unor state de a dezvălui informaţii oficiale în acord cu legislaţia privind libertatea de informare, precum şi cu lobby-ul şi conflictele de interese.

De asemenea, raportul analizează principalele aspecte anticorupţie referitoare la instituţiile de aplicare a legii, printre care politici anticorupţie şi de integritate, politici privind resursele umane şi protejarea avertizorilor de integritate (whistleblowers).

Până la finalul lui 2020, 16 ţări au făcut obiectul procedurii de nerespectare în cadrul celei de-a patra runde de evaluare de GRECO: Andorra, Armenia, Austria, Bosnia, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Turcia şi Ungaria.

Belarus a fost singura ţară vizată de procedura de nerespectare din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO.

GRECO este un organism al Consiliului Europei care îşi propune îmbunătăţirea capacităţii membrilor săi de a combate corupţia prin monitorizarea gradului de respectare a standardelor anticorupţie. El ajută statele să identifice deficienţe în politicile anticorupţie naţionale. În prezent, din GRECO fac parte cele 47 de stat membre ale Consiliului Europei, Belarus, Kazahstan şi SUA. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)