Preşedintele libanez Michel Aoun a chemat joi Israelul să se abţină de la orice activitate de explorare de petrol şi gaze naturale într-o zonă maritimă revendicată de Beirut, informează France Presse.

Această cerere a fost formulată de şeful statului libanez în timpul unei întâlniri cu un înalt responsabil american, axată în special pe negocierile privind demarcarea frontierei dintre Liban şi Israel în Mediterana.

Aflate din punct de vedere tehnic în stare de război, cele două ţări vecine au început în octombrie negocieri fără precedent asupra unei zone maritime disputate de 860 kilometri pătraţi, conform unei hărţi înregistrate la ONU în 2011, dar pe care Beirutul o consideră acum eronată.

Aceste negocieri, lansate sub egida ONU şi a Statelor Unite pentru a delimita frontiera maritimă dintre Liban şi Israel în vederea înlăturării obstacolelor din calea prospectării zăcămintelor de hidrocarburi, s-au poticnit la sfârşitul lunii noiembrie după trei întâlniri şi procesul s-a oprit.

Israelul a acuzat apoi Libanul că şi-a "schimbat" poziţia cu privire la delimitarea frontierei lor maritime, după ce Beirutul a cerut includerea unei zone suplimentare de 1.430 km2 mai la sud, care se întinde asupra unei părţi din câmpul de gaze Karish pe care Israelul l-a atribuit companiei greceşti Energean.

Joi, în cadrul întâlnirii sale cu preşedintele libanez, secretarul de stat adjunct american pentru afaceri politice, David Hale, a asigurat că Washingtonul este "gata să faciliteze negocierile", însă "pe baza pe care am lansat aceste discuţii".

Aoun a insistat la sfârşitul reuniunii asupra "dreptului" Libanului de a-şi exprima "poziţia în funcţie de interesele sale şi în conformitate cu dreptul internaţional şi principiile constituţionale".

El a cerut Israelului să se angajeze "să nu efectueze nicio lucrare (...) de explorare în câmpul Karish şi apele adiacente".

Dosarul hidrocarburilor este deosebit de strategic pentru Libanul în faliment, care se bazează pe explorări pentru a opri o prăbuşire economică totală.

Libanul a semnat primul său contract de explorare în 2018 cu un consorţiu internaţional format din grupurile francez Total, italian ENI şi Novatek rus.

Luni, ministrul libanez al lucrărilor publice şi transporturilor a semnat un decret de modificare a frontierelor maritime, adăugând cei 1.430 de kilometri pătraţi.

Pentru a intra în vigoare, decretul trebuie încă semnat de preşedintele Aoun, de prim-ministru şi de ministrul apărării, înainte ca Libanul să informeze oficial ONU.

Discuţiile asupra frontierele maritime pot oferi Libanului "beneficii economice semnificative", a mai declarat joi Hale.

Ministrul israelian al energiei, Yuval Steinitz, a acuzat luni ''Libanul că ar prefera să oprească discuţiile decât să încerce să găsească soluţii de comun acord".AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)