Miniştrii de externe ai G7 şi şeful diplomaţiei europene au îndemnat luni Rusia să pună capăt "provocărilor" sale şi să se angajeze în "dezescaladare" la frontierele Ucrainei unde şi-a concentrat trupe, notează AFP.

"Lansăm un apel Rusiei să pună capăt provocărilor şi să treacă imediat la o dezescaladare a tensiunilor conform obligaţiile sale internaţionale", au declarat ei într-un comunicat comun, în ajunul întrevederilor la sediul NATO de la Bruxelles cu privire la această problemă.

"Aceste mişcări de trupe pe scară largă, care au loc fără o notificare prealabilă, constituie o ameninţare şi un factor de destabilizare", au subliniat ei, solicitând, de asemenea, Moscovei "transparenţă" în materie de mişcări militare, aşa cum şi-a luat angajamentul pe lângă Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ei au reafirmat "sprijinul de neclintit pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele ei recunoscute internaţional" şi au salutat "reţinerea Ucrainei" în noile tensiuni.

Ucraina, care se teme că Kremlinul caută un pretext pentru a-o ataca, a acuzat Rusia că a masat peste 80.000 de soldaţi lângă frontiera sa de est şi în Peninsula Crimeea, anexată de Moscova în 2014 după sosirea pro-occidentalilor la putere la Kiev.

Potrivit Kievului, separatiştii proruşi au, de asemenea, 28.000 de luptători şi peste 2.000 de consilieri şi instructori militari ruşi pe teritoriul pe care îl controlează din 2014 în estul ţării.

Statele Unite au avertizat duminică Moscova împotriva oricărei agresiuni în Ucraina.

"Vor fi consecinţe", a avertizat secretarul de stat american, Antony Blinken, aşteptat marţi la Bruxelles pentru discuţii cu aliaţii din NATO cu privire la mai multe probleme fierbinţi, printre care tensiunile ruso-ucrainene.

Statele Unite au discutat pe această temă cu Franţa şi Germania, a indicat el, subliniind că "există mai multe trupe ruseşti masate la frontieră decât oricând din 2014, în timpul primei invazii".

Războiul din Donbas, în estul ţării, a început în aprilie 2014, în urma unei revoluţii pro-occidentale în Ucraina, care a fost urmată şi de anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea.

Antony Blinken a discutat telefonic luni cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în pregătirea vizitei sale şi a insistat asupra "necesităţii ca Rusia să înceteze imediat întărirea militară agresivă de-a lungul frontierelor Ucrainei şi în Crimeea ocupată", a precizat purtătorul său de cuvânt, Ned Price.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, va fi primit marţi dimineaţă de secretarul general al NATO şi va participa apoi la o reuniune a comisiei NATO-Ucraina, a informat Alianţa.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a lansat un apel NATO să accelereze aderarea ţării sale pentru a trimite un "semnal real" Rusiei. Dar NATO dă dovadă de cea mai mare precauţie cu privire la această cerere.

La rândul său, Rusia susţine că Kievul pregăteşte o ofensivă împotriva rebelilor, ameninţând că va veni în salvarea populaţiei din zonele separatiste, unde au fost distribuite sute de mii de paşapoarte ruseşti.

Doi militari au fost ucişi în ciocnirile cu separatiştii proruşi din estul Ucrainei, a informat luni Kievul.

Potrivit unei surse din cadrul preşedinţiei ucrainene, chestionată de AFP, Volodimir Zelenski doreşte, în plus, să se întâlnească în această săptămână cu omologul său francez, Emmanuel Macron, care, împreună cu cancelarul german, Angela Merkel, este mediator în conflict. AGERPRES/(AS - editor: Alic Mîrza, editor online: Alexandru Cojocaru)