Rata generală de încarcerare - adică numărul de deţinuţi la 100.000 de locuitori - a continuat să scadă uşor în Europa în 2020, confirmând astfel o tendinţă care a început în 2013, relevă Statistica penală anuală a Consiliului Europei (SPACE ) privind populaţia din închisori pe 2020, făcută publică joi de forul de la Strasbourg.

La 31 ianuarie 2020, 1.528.343 de persoane erau închise în 51 (din cele 52) de administraţii penitenciare ale statelor membre ale Consiliului Europei, ceea ce corespunde unei rate europene de încarcerare de 103,2 deţinuţi la 100.000 de locuitori. În cele 50 de administraţii penitenciare pentru care sunt disponibile date pentru 2019 şi 2020, această rată a scăzut de la 106,1 la 104,3 deţinuţi la 100.000 de locuitori (-1,7%).

Din 2013, când a fost atins nivelul record de 131 de deţinuţi la 100.000 de locuitori, rata încarcerării în Europa a scăzut în fiecare an, scăderea generală fiind de 20% între 2013 şi 2020, a stabilit raportul.

Potrivit profesorului Marcelo Aebi, care conduce echipa de cercetători de la Universitatea din Lausanne ce se ocupă de proiectul SPACE, această scădere se explică parţial prin scăderea, pe parcursul acestei perioade, a numărului de infracţiuni "tradiţionale", precum furturile şi jafurile, care nu a fost compensată de o creştere a infracţiunilor comise în spaţiul cibernetic, inclusiv frauda cibernetică. Criminalitatea informatică duce la mai puţine condamnări, deoarece autorii acestor infracţiuni se află adesea în afara teritoriului naţional şi sunt greu de găsit şi de pedepsit.

Ţările cu cele mai mari rate de încarcerare, în ianuarie 2020, au fost Turcia (357 deţinuţi la 100.000 de locuitori), Rusia (356), Georgia (264), Lituania (220), Azerbaidjan (209), Republica Cehă (197), Polonia (195), Slovacia (193) şi Estonia (184). Fără a lua în calcul ţările cu mai puţin de 300.000 de locuitori, cele mai mici rate au fost stabilite în Islanda (45), Finlanda (50), Ţările de Jos (59) şi Norvegia (tot 59).

Pentru prima dată, s-au colectat date şi privind numărul copiilor care locuiesc împreună cu mamele lor într-o instituţie penală: au fost în total 1.608, în cele 37 de administraţii care au furnizat cifre. În majoritatea jurisdicţiilor (21), copiii puteau rămâne cu mamele lor în penitenciar până la vârsta de trei ani; a doua cea mai frecventă limită a fost de un an (în şapte ţări).

Această problemă este deosebit de îngrijorătoare pentru Consiliul Europei, care în 2018 a adresat statelor membre o recomandare menită să-i protejeze pe copiii deţinuţilor, inclusiv pe copiii mici care locuiesc cu unul dintre părinţi în închisoare; se estimează că peste 2 milioane de copii din Europa au un părinte în închisoare.

Cele 87.367 de femei din închisorile cuprinse în raport au reprezentat 5% din populaţia totală a penitenciarelor. Vârsta medie a deţinuţilor a fost de 36 de ani; 15% dintre deţinuţi aveau peste 50 de ani şi 2,5% aveau 65 de ani sau peste. Între alte cifre, ponderea totală a străinilor în populaţia din penitenciare, care era de 14,4% în 2019, a atins 15,1% în cele 40 de ţări care au furnizat aceste date, dar proporţia variază foarte mult de la o ţară la alta. Proporţia deţinuţilor fără condamnare definitivă a rămas stabilă (22%).

În ansamblu, densitatea populaţiei din închisorile din Europa a rămas, de asemenea, stabilă în 2020, cu 90,3 deţinuţi la 100 de locuri disponibile în unităţi penitenciare, comparativ cu 89,5 deţinuţi la 100 de locuri în 2019. Un număr de 14 administraţii penitenciare au raportat o densitate mai mare de 100 de deţinuţi pentru 100 de locuri - un indicator al supraaglomerării închisorilor -, cu o administraţie mai puţin decât în 2019. La 31 ianuarie 2020, supraaglomerarea era la nivelul cel mai ridicat în Turcia (127 deţinuţi la 100 de locuri), urmată de Italia (120), Belgia (117), Cipru (116), Franţa (116), Ungaria (113), România (113), Grecia (109), Slovenia (109) şi Serbia (107).

Infracţiunile legate de droguri au continuat să fie motivul pentru care deţinuţii sunt cel mai frecvent închişi, în cele 42 de administraţii penitenciare care au furnizat aceste date: aproape 260.000 de deţinuţi execută o pedeapsă pentru astfel de infracţiuni, sau 17,7% din populaţia din închisori. Celelalte infracţiuni cele mai frecvente sunt furtul (199.000 de deţinuţi, sau 13%) şi omuciderea şi tentativa de omucidere (169.000 de deţinuţi, sau 12%). Patru din 10 deţinuţi executau o pedeapsă pentru infracţiuni violente (omucidere, vătămare corporală, viol şi alte infracţiuni sexuale şi jaf cu violenţă).

Aproape opt din 100 de deţinuţi erau condamnaţi pentru viol sau alte infracţiuni sexuale, adică un total de 81.188 de deţinuţi. În acelaşi timp, trei din 100 de deţinuţi ispăşeau pedepse pentru infracţiuni legate de codul rutier, sau aproximativ 24.000 de deţinuţi din cele 40 de administraţii care au furnizat aceste date.

Administraţiile penitenciare au raportat de asemenea 30.524 de deţinuţi condamnaţi pentru terorism, majoritatea în Turcia (29.827), urmată de Franţa (292) şi Spania (209).

Din motive metodologice, unele dintre datele colectate se referă la anul 2019. La nivel european, durata medie a încarcerării - care are un impact puternic asupra ratei de încarcerare - a scăzut de la 8,1 la 7,8 luni între 2018 şi 2019. În acelaşi timp, costul detenţiei a crescut cu 5%, totalizând 27 de miliarde de euro în cele 42 de administraţii penitenciare care au împărtăşit aceste informaţii.

***

Anchetele SPACE sunt efectuate în fiecare an pentru Consiliul Europei de către Universitatea din Lausanne. Sondajul SPACE I colectează informaţii furnizate de administraţiile penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, în timp ce ancheta SPACE II se concentrează asupra persoanelor plasate sub supravegherea serviciilor de probaţiune.

Note

- Patruzeci şi opt din cele 52 de administraţii penitenciare din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei au participat la ediţia 2020 a anchetei SPACE I. Bosnia şi Herţegovina (la nivel de stat şi federal şi Republica Srpska) şi Ucraina nu au participat. Pentru anumiţi indicatori referitori la aceste administraţii, datele utilizate provin din alte surse.

- Dacă nu se indică altfel, datele se referă la situaţia din 31 ianuarie 2020 şi sunt exprimate ca o valoare mediană, care este mai fiabilă decât media aritmetică, deoarece este mai puţin sensibilă la valorile extreme.

- În ceea ce priveşte densitatea populaţiei din închisori, trebuie remarcat faptul că şi în ţările în care numărul total de deţinuţi este mai mic decât capacitatea totală a penitenciarelor la nivel naţional se poate înregistra supraaglomerare în anumite unităţi.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu)