Imagini din satelit arată că Rusia și-a extins și modernizat cel puțin cinci instalații nucleare în apropierea granițelor cu Europa în ultimii ani, a relatat luni postul suedez de televiziune SVT, citând imagini noi obținute de la Planet Labs, potrivit The Kyiv Independent.

Una dintre cele mai notabile evoluții se înregistrează în Kaliningrad, unde baza militară rusă, despre care există suspiciuni în Occident că ar adăposti arme nucleare, a trecut printr-o reconstrucție semnificativă.

Imaginile realizate în mai 2025 arată adăugarea unui gard triplu, unor clădiri noi și unor echipamente avansate de comunicații. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, declarase anterior că aici ar putea fi depozitate până la 100 de focoase nucleare tactice.

Kaliningrad, exclavă rusă militarizată între Polonia și Lituania, reprezintă o preocupare majoră pentru NATO din cauza sistemelor sale avansate de rachete și a infrastructurii nucleare în expansiune.

Baza Osipovici din Belarus, un fost depozit de arme nucleare sovietic, este, de asemenea, în curs de renovare. Imagini din satelit arată noi instalații de apărare antiaeriană și o platformă de încărcare modernizată pentru logistica feroviară.

În Novaia Zemlia, arhipelag îndepărtat din Arctica, asociat de mult timp cu testele nucleare din perioada sovietică, au apărut mai multe clădiri noi, consolidând rolul său de potențial loc de desfășurare a viitoarelor activități de testare.

Conform imaginilor, în Peninsula Kola, în apropierea granițelor cu Finlanda și Norvegia, Rusia a construit aproximativ 50 de buncăre de depozitare pentru rachete balistice care pot fi lansate de pe submarine și un debarcader specializat pentru încărcarea acestor rachete.

Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a reacționat la publicarea acestor imagini, afirmând că Stockholmul 'monitorizează îndeaproape' capacitățile nucleare ale Rusiei. 'Știm despre asta și urmărim situația de mult timp. Vorbim despre investiții rusești în capacități nucleare și despre implementarea noii sale doctrine', a remarcat el.

Suedia a aderat oficial la NATO în martie 2024, după decenii de nealiniere, invocând ca motiv principal escaladarea amenințărilor rusești.

Kremlinul a recurs în repetate rânduri la amenințări nucleare pentru a exercita presiuni asupra Ucrainei și a țărilor occidentale de la începutul invaziei sale pe scară largă în februarie 2022, notează The Kyiv Independent.

Pe 5 martie 2023, președintele rus Vladimir Putin și-a anunțat intenția de a desfășura arme nucleare tactice pe teritoriul Belarusului, susținând că ar fi o ripostă la presupuse planuri ale Marii Britanii de a furniza Ucrainei muniție cu uraniu sărăcit.

Pe 14 iunie 2023, președintele Aleksandr Lukașenko a anunțat că Belarus a început să primească primele arme nucleare tactice din Rusia.

Pe 26 mai 2025, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Oleg Ivașcenko, a afirmat că, în pofida declarațiilor lui Lukașenko despre desfășurarea de arme nucleare rusești pe teritoriul țării sale, până în prezent nu există focoase nucleare în Belarus, notează publicația Liga.

În raportul său anual, SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute) semnalează reluarea cursei înarmărilor între puterile nucleare.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, apreciase anterior că Rusia ar putea ataca Alianța Nord-Atlantică în cinci ani. AGERPRES/(AS-editor:Lilia Traci, editor online: Anda Badea)