Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care defineşte calea de urmat pentru a face faţă consecinţelor inevitabile ale schimbărilor climatice, informează un comunicat el executivului comunitar.

Strategia pleacă de la ideea că deşi UE face tot posibilul pentru a atenua schimbările climatice, blocul comunitar trebuie să fie pregătit să facă faţă consecinţelor ineluctabile ale schimbărilor climatice - de la valuri de căldură mortale şi secete devastatoare, la distrugerea pădurilor şi la eroziunea litoralului ca urmare a creşterii nivelului mării.

Propunerile prezentate miercuri pleacă de la Strategia de adaptare la schimbările climatice din 2013, scopul lor fiind să se concentreze mai degrabă pe soluţii decât pe înţelegerea problemei şi să se treacă de la planificare la punerea în aplicare.

"Pandemia de COVID-19 ne-a reamintit cu fermitate că un nivel de pregătire insuficient poate avea consecinţe dezastruoase. Nu există niciun vaccin împotriva crizei climatice, dar putem totuşi să o combatem şi să ne pregătim pentru efectele sale ineluctabile", a declarat vicepreşedintele executiv al CE pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, citat în comunicat.

\

Foto: (c) Olivier Matthys POOL/EPA

"Impactul schimbărilor climatice se resimte deja atât în interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene. Noua strategie de adaptare la schimbările climatice ne permite să ne accelerăm şi să ne aprofundăm pregătirile. Dacă ne pregătim încă de pe acum, putem să construim un viitor rezilient la schimbările climatice", a adăugat el.

Pierderile economice cauzate de multiplicarea fenomenelor meteorologice extreme sunt în creştere. În UE, luând în calcul numai aceste pierderi, se poate constata că ele depăşesc deja, în medie, 12 miliarde de euro pe an.

Estimările prudente arată că expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală de 3°C peste nivelurile preindustriale ar antrena o pierdere anuală de cel puţin 170 de miliarde de euro.

Schimbările climatice afectează nu numai economia, ci şi sănătatea şi bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. La nivel mondial, catastrofa naturală cea mai letală din 2019 a fost valul de căldură din Europa, în urma căruia 2.500 de persoane şi-au pierdut viaţa, notează executivul comunitar.

CE consideră că la acţiunile de adaptare la schimbările climatice trebuie să participe toate componentele societăţii şi toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât şi în afara UE.

Pentru construirea unei societăţi reziliente la schimbările climatice executivul UE îşi propune să acţioneze prin îmbunătăţirea cunoştinţelor referitoare la impactul schimbărilor climatice şi a soluţiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice şi prin multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, prin accelerarea măsurilor de adaptare şi prin sprijinirea consolidării rezilienţei la schimbările climatice la scară mondială.

Potrivit noii strategii, măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe date solide şi pe instrumente de evaluare a riscurilor care să fie puse la dispoziţia tuturor: de la familiile care cumpără, construiesc şi renovează o locuinţă, la întreprinderile din regiunile de coastă sau la fermierii care îşi planifică culturile.

Pentru a realiza acest lucru, strategia propune acţiuni menite să sporească cunoştinţele referitoare la adaptare astfel încât să se poată colecta mai multe date, de mai bună calitate, asupra riscurilor şi a pierderilor legate de climă, care apoi să fie puse la dispoziţia tuturor.

La Climate-ADAPT, platforma europeană pentru cunoştinţe în materie de adaptare, care va fi consolidată şi extinsă, se va adăuga un observator specific în domeniul sănătăţii pentru a se urmări, a se analiza şi a se preveni cu mai multă acurateţe impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii.

Schimbările climatice au repercusiuni la toate nivelurile societăţii şi în toate sectoarele economiei, ceea ce înseamnă că măsurile de adaptare trebuie să fie sistemice. CE va continua să includă consideraţii privind rezilienţa la schimbările climatice în toate domeniile de politică relevante şi va sprijini dezvoltarea şi punerea în aplicare în continuare a strategiilor şi a planurilor de adaptare, cu trei priorităţi transversale: integrarea adaptării în politica macrobugetară, găsirea unor soluţii bazate pe natură în materie de adaptare şi luarea unor măsuri de adaptare locale.

Politicile UE de adaptare la schimbările climatice trebuie să fie în concordanţă cu poziţia de lider mondial al blocului celor 27 în materie de atenuare a schimbărilor climatice, notează comunicatul CE. În consecinţă, UE va promova abordări subnaţionale, naţionale şi regionale în materie de adaptare, axându-se în special pe adaptarea în Africa şi în statele insulare mici în curs de dezvoltare.

De asemenea, UE va amplifica sprijinul acordat rezilienţei şi pregătirii în materie de climă pe plan internaţional, prin furnizarea de resurse, acordând prioritate luării de poziţie şi sporind eficacitatea, prin intensificarea finanţării internaţionale şi prin consolidarea implicării şi a schimburilor la nivel mondial cu privire la adaptare.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Ada Vîlceanu)