Trupele azere, însoţite de camioane, au intrat miercuri în districtul Kalbajar, de lângă Nagorno-Karabah, al doilea din cele trei districte pe care Armenia trebuie să le predea după semnarea acordului de încetare a focului la 9 noiembrie cu Azerbaidjanul, cu medierea Rusiei, relatează AFP.

Armata azeră a difuzat imagini cu revenirea soldaţilor săi în zonă, arătând în special operaţiuni de deminare pe timp de noapte pe drumurile acestei regiuni montane, unde a căzut prima zăpadă.

Ministerul Apărării azer a indicat într-un comunicat că "unităţile armatei azere au intrat în districtul Kalbajar la 25 noiembrie" la prima oră, în virtutea acordului de încetare a ostilităţilor semnat la începutul lunii noiembrie de către Armenia, Azerbaidjan şi Rusia.

Situat între autoproclamata republică Nagorno-Karabah şi Armenia, Kalbajar ar fi trebuit predat pe 15 noiembrie, dar Baku a amânat evenimentul, lăsând mai mult timp etnicilor armeni să părăsească zona, conform media ruse.

Prin semnarea acordului de încetare a focului, Erevanul a acceptat să predea trei districte din jurul Nagorno-Karabah care scăpau controlului Baku de la primul război din anii '90. Districtul Kalbajar - la fel ca Aghdam, predat la 20 noiembrie, şi Lacin, care urmează să fie predat la 1 decembrie - făcea parte până acum din zona tampon din jurul regiunii separatiste. Alte patru districte cu acelaşi rol au fost preluate de Baku în timpul luptelor.

În apropierea localităţii Ciarektar, la frontiera districtului, soldaţi armeni instalau miercuri un post de control, cu grămezi de pneuri care blocau drumul.

Cu o armă automată Kalaşnikov în mână, un soldat armean de 20 de ani regretă abandonul "ruşinos" al regiunii. "Avem o mulţime de biserici aici", spune el, adăugând: "Strămoşii noştri, bătrânii şi prietenii noştri sunt îngropaţi aici".

Într-un discurs televizat, preşedintele azer Ilham Aliev a promis să apere "moştenirea naţională" reprezentată de numeroase monumente religioase din Kalbajar, criticându-i pe armenii care au "dat foc pădurilor" şi "caselor pe care nu ei le-au construit", înainte de plecare. El se referea la casele locuite cândva de etnici azeri, care au fugit din zonă în urma violenţelor din anii' 90, şi au fost ocupate ulterior de armeni.

În zilele dinaintea predării districtului, localnici armeni au tăiat copaci, au recuperat cabluri electrice şi chiar au încărcat într-un camion părţi ale unui baraj hidroelectric, a relatat reporterul AFP de la faţa locului.

Acordul de încheiere a ostilităţilor, semnat într-un moment când situaţia militară era catastrofală pentru Armenia, consacră victoria Azerbaidjanului şi îi conferă importante câştiguri teritoriale după şase săptămâni de conflict, soldate cu mai multe mii de victime.

Documentul prevede desfăşurarea unei forţe de pace ruseşti de aproape 2.000 de militari în Nagorno-Karabah, care s-a diminuat semnificativ.

Înaintea predării districtului, preşedintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu omologul său azer Ilham Aliev şi cu premierul armean Nikol Pashinyan pentru a evoca - potrivit Kremlinului - "modalităţile de acţiune ale forţelor ruseşti de menţinere a păcii".

Preşedintele rus a vorbit de asemenea la telefon şi cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cu care a discutat despre "crearea unui centru comun pentru monitorizarea încetării focului".

Franţa ceruse Rusiei săptămâna trecută să risipească "ambiguităţile" din jurul acestui acord de încetare a focului, în special cu privire la rolul Turciei, Parisul exprimând îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Ankara să fie asociată operaţiunii de menţinere a păcii.

Deşi Moscova asigură că niciun soldat turc nu va fi desfăşurat în Nagorno-Karabah, iar centrul comun de monitorizare va fi instalat pe teritoriul azer, parlamentul de la Ankara a autorizat trimiterea de trupe turceşti în Azerbaidjan, în timp ce etnicii armeni din regiune se tem că acestea vor apărea cât de curând şi în Nagorno-Karabah.

Erdogan a anunţat miercuri că a discutat cu Putin despre posibilitatea asocierii altor ţări la eforturile de consolidare a încetării focului în Nagorno-Karabah, transmite Reuters. "Avem ocazia să dezvoltăm şi să extindem' acest dispozitiv, a spus preşedintele turc, adăugând că "prezervarea încetării focului ar putea fi dusă la un nivel diferit" dacă s-ar alătura şi alte ţări, fără însă a le nominaliza.

Franţa, care coprezidează cu Rusia şi SUA "Grupul de la Minsk", înfiinţat în anii 1990 pentru a găsi o soluţie la conflictul din Nagorno-Karabah, s-a pronunţat pentru o supraveghere internaţională a încetării focului.

Parisul manifestă temeri că Turcia, principalul aliat al Azerbaidjanului şi critic dur al "Grupului de la Minsk", şi Rusia vor ajunge la un acord pentru a exclude puterile occidentale de la viitoarele negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah, notează Reuters.

Erdogan a declarat că "neliniştea" exprimată de unii copreşedinţi ai "Grupului de la Minsk" nu are "nici cea mai mica importanţă". AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci; editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)