Parlamentul European şi-a finalizat vineri, printr-un vot în cadrul sesiunii plenare, propunerile pentru a asigura cel mai bine tranziţia verde spre activităţi economice sustenabile şi cu emisii neutre de dioxid de carbon, informează un comunicat al instituţiei.

Eurodeputaţii au votat cu 471 de voturi pentru, 134 împotrivă şi 83 de abţineri, o rezoluţie fără caracter obligatoriu referitoare la Planul de investiţii pentru o Europă durabilă (SEIP) şi la finanţarea Pactului verde.

Parlamentarii europeni au subliniat că planul de investiţii ar trebui să asigure trecerea de la activităţi economice nesustenabile la unele sustenabile. Ei insistă că tranziţia verde ar trebui să se concentreze pe reducerea disparităţilor existente dintre statele membre, care uneori pot fi exacerbate. De asemenea, tranziţia verde trebuie să impulsioneze competitivitatea şi să genereze locuri de muncă sustenabile şi de înaltă calitate, consideră legislativul comunitar.

Eurodeputaţii doresc ca investiţiile publice să respecte principiul "nu aduce prejudicii semnificative". Acesta se aplică atât obiectivelor sociale, precum reducerea diferenţei de remunerare între femei şi bărbaţi, cât şi celor de mediu. Numai programele naţionale şi regionale cu cel mai mare potenţial de realizare a acestor obiective ar trebui să beneficieze de investiţii publice, cred europarlamentarii.

Prin urmare, în proiectul de rezoluţie, PE insistă asupra unor indicatori de durabilitate armonizaţi şi a unei metodologii de măsurare a impactului. Pentru ca o investiţie să respecte criteriile pentru o tranziţie verde, ar trebui să se ţină seama şi de criteriile stabilite de Regulamentul privind taxonomia. În plus, planurile naţionale de redresare trebuie aliniate planurilor naţionale integrate privind energia şi clima.

Eurodeputaţii salută faptul că Planul de redresare pentru Europa elaborat în contextul pandemiei şi planurile naţionale de redresare şi de rezilienţă ulterioare au fost concepute pentru a plasa UE pe traiectoria realizării neutralităţii climatice până în 2050, aşa cum se prevede în Legea europeană a climei, inclusiv a obiectivelor intermediare pentru 2030.

Eurodeputaţii solicită să se elimine treptat investiţiile publice şi private în activităţi economice poluante şi nocive pentru mediu pentru care există alternative fezabile din punct de vedere economic. În acelaşi timp, eurodeputaţii respectă dreptul statelor membre de a-şi alege propriul mix energetic. Ei subliniază că tranziţia către neutralitatea climatică ar trebui să păstreze condiţii de concurenţă echitabile pentru companiile din UE şi să le asigure competitivitatea, în special în cazul concurenţei neloiale din partea ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii.

PE se îndoieşte că SEIP va permite mobilizarea a 1.000 de miliarde de euro până în 2030, având în vedere perspectivele economice negative de după pandemia de COVID-19. În acelaşi timp, instituţia doreşte să ştie cum poate contribui noul buget pe termen lung al Uniunii (CFM) la realizarea obiectivelor SEIP. Eurodeputaţii sunt preocupaţi de faptul că ar putea apărea un decalaj în materie de investiţii ecologice la sfârşitul următoarei perioade a CFM. Ei solicită să se prezinte planuri care să explice cum se va elimina acest decalaj prin investiţii atât private, cât şi publice. În acelaşi timp, eurodeputaţii solicită Comisiei Europene să se asigure că noul cadru financiar multianual nu va sprijini sau investi în activităţi nocive pentru mediu pe termen lung.

Eurodeputaţii subliniază că investiţiile publice şi cele private trebuie să se completeze reciproc şi că investiţiile din sectorul privat nu ar trebui să fie excluse. În acelaşi timp, ei salută decizia Băncii Europene de Investiţii de a dedica 50% dintre operaţiunile sale acţiunilor de combatere a schimbărilor climatice şi sustenabilităţii mediului începând cu 2025.

"Avem nevoie de resurse financiare adecvate pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde. Pentru ca aceste obiective să devină permanente, trebuie să ştim cum să le finanţăm în contextul actual, colaborând cu economiile şi întreprinderile din UE, nu împotriva acestora. Pentru a atinge aceste obiective, trebuie să mobilizăm o mie de miliarde de euro în următorii zece ani. Recunoaştem rolul bugetului UE, al coeziunii, al politicilor regionale şi agricole şi al Fondului pentru o tranziţie justă. În cele din urmă, considerăm că noile resurse proprii reprezintă o sursă viitoare de venituri, precum şi un instrument de stimulare a ecologizării la nivelul UE", a declarat eurodeputatul român Siegfried Mureşan, raportor din partea Comisiei pentru bugete, în cadrul dezbaterii de dinainte de vot.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Irina Cristea, editor online: Andreea Lăzăroiu)