Negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru ajungerea la un acord asupra viitorului cadru financiar multianual (CFM, bugetul multianual al UE) sunt îngreunate de faptul că încă nu a început procedura de creare a fondului de redresare în valoare de 750 de miliarde euro propus de Comisia Europeană pentru a ajuta ţările membre să-şi finanţeze planurile naţionale de relansare economică în contextul crizei cauzate de pandemia de COVID-19, au subliniat co-raportorii PE pentru bugetul UE pe 2021-2027, Jan Olbrycht şi Margarida Marques, într-un webinar organizat joi de PE.

''Procedura (pentru crearea fondului de redresare, n.red.) presupune următorii paşi: opinia fără caracter obligatoriu juridic a Parlamentului European. Acest lucru noi l-am făcut deja foarte, foarte repede. Următorul pas este decizia în unanimitate a Consiliului - acest pas nu a fost încă făcut. Probabil ei nu au început - deşi nu am nicio informaţie în acest sens - pentru că întâi trebuie să existe o decizie foarte clară privind statul de drept, decizie care necesită majoritate calificată, nu unanimitate. Aşadar, de îndată ce decizia privind statul de drept este luată, probabil vor trece la următorul pas, dar totul este deja foarte întârziat (...) Vă rog să vă amintiţi că în Parlamentul European liderii tuturor grupurilor politice au spus că nu va exista o confirmare din punct de vedere juridic asupra CFM dacă nu va exista un mecanism privind statul de drept. Aşadar, astăzi discutăm despre încercarea de a ajunge la un acord politic asupra CFM, ceea ce înseamnă că vom conveni asupra tuturor elementelor, dar nu înseamnă că va exista şi confirmarea juridică. Această confirmare va exista - aceasta este declaraţia liderilor grupurilor politice - dacă (mecanismul privind) statul de drept este încheiat, ca procedură'', a spus eurodeputatul polonez Jan Olbrycht, membru al grupului PPE.

Pe de altă parte, Olbrycht a pus accentul pe principiul flexibilităţii în gestionarea bugetului comunitar. ''Luptăm pentru flexibilitate, dar vrem ca banii care nu sunt cheltuiţi să rămână în buget. De exemplu, banii care nu sunt folosiţi în cercetare să rămână în bugetul UE tot pentru cercetare - acest lucru se întâmplă acum doar în mod voluntar'', a adăugat eurodeputatul.

De partea sa, co-raportoarea Margarida Marques (grupul S&D) a insistat pe importanţa ''ancorării fondului de redresare în cadrul financiar multianual'' al UE (bugetul comunitar pentru 2021-2027).

''Este normal ca Parlamentul European să aibă un cuvânt de spus privind crearea acestui fond; notificarea sa este necesară pentru a respecta democraţia în Uniunea Europeană. Dorim ca CFM şi fondul de redresare să funcţioneze, dar toate cheltuielile la 1 ianuarie 2020 făcute pentru combaterea pandemiei de COVID-19 şi pentru limitarea consecinţelor ei pot fi acoperite de fondul de redresare. Acest lucru nu este suficient, dar în cele din urmă este o modalitate concretă de a proteja cetăţenii'', a explicat Marques.

Eurodeputata portugheză a ţinut să precizeze că pledoaria sa pentru sporirea resurselor proprii ale bugetului UE (de exemplu, prin introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare) nu înseamnă că cetăţenii europeni vor trebui să plătească mai mulţi bani.

Ea a amintit că liderii statelor membre au decis în 17-21 iulie crearea unui fond de redresare în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 672,5 miliarde euro revin Mecanismului de redresare şi rezilienţă (RRF) - dintre care 312,5 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile şi 360 de miliarde de euro credite în condiţii avantajoase.

RRF va fi creat printr-un regulament adoptat de Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene, prin procedură legislativă ordinară (co-decizie) şi reprezintă cea mai importantă componentă a instrumentului Next Generation EU (NGEU). NGEU îşi propune să pună la dispoziţia Uniunii Europene şi a statelor membre mijloacele necesare pentru a răspunde provocărilor generate de pandemia de COVID-19.

Bugetul multianual al UE are mai multe surse de venit - contribuţii de la statele membre, taxe de import la produsele din afara Uniunii şi amenzile aplicate companiilor care încalcă regulile comunitare privind concurenţa. Actualul buget multianual, care acoperă perioada 2014-2020, se ridică la 963,5 miliarde de euro. În prezent, aproximativ 70% din CFM este finanţat prin contribuţii de la venitul naţional brut şi 12% din TVA, în timp ce 13% provin din alte venituri, cum ar fi impozitele plătite de personalul UE sau amenzi impuse companiilor care încalcă legislaţia privind concurenţa.

Acest buget multianual fixează limita superioară a banilor pe care UE îi poate cheltui într-o perioadă de cel puţin cinci ani în diferite domenii politice şi el trebuie să dispună de o anumită flexibilitate pentru a face faţă crizelor şi situaţiilor de urgenţă neprevăzute şi de aceea include o serie de instrumente care garantează că banii pot fi folosiţi acolo unde sunt necesari. De exemplu, Fondul de Solidaritate al UE este conceput pentru a oferi asistenţă financiară în cazul unui dezastru major într-un stat membru. Fondul de ajustare la globalizare este destinat să ajute lucrătorii să găsească un nou loc de muncă dacă au fost concediaţi ca urmare a modificărilor structurale la nivel mondial sau în urma unei crize economice.

Bugetul Uniunii Europene susţine cercetarea şi inovarea, investiţiile în reţelele transeuropene şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu scopul de a stimula creşterea şi a crea locuri de muncă în UE. Politica agricolă comună a UE, politica în domeniul pescuitului şi cea pentru mediul înconjurător primesc cea mai mare finanţare în cadrul bugetului pe termen lung actual. Aceste domenii sunt urmate de programele de coeziune, care au ca scop reducerea disparităţilor de dezvoltare dintre regiunile Uniunii Europene. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)