Franţa a desfăşurat temporar două avioane de luptă Rafale şi două nave ale Marinei naţionale în Mediterana de Est, pe fondul tensiunilor dintre Grecia şi Turcia referitoare la o exploatare de zăcăminte de gaze, a informat joi Ministerul Forţelor Armate ale Franţei, la o zi după anunţul preşedintelui Emmanuel Macron privind o consolidare a prezenţei militare franceze în această regiune, informează AFP şi Reuters.

Lafayette era deja desfăşurată în regiune, ca parte a prezenţei permanente franceze în Mediterana de Est în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Siria. Fregata, care a plecat din Larnaca (Cipru) pentru a participa la manevre, este escortată de portelicopterul Tonnerre. Acesta din urmă este aşteptat joi seara la Beirut cu ajutor logistic şi alimentar.

Cele două avioane Rafale, care se aflau de luni în Cipru, vor face o 'scurtă escală' la Souda (un important port naval şi de feribot) în Creta, înainte de a reveni în Franţa, a precizat Statul Major al armatei franceze. Potrivit AFP, care citează comunicatul ministerului, cele două aparate ar putea să rămână 'câteva zile' la Souda.

'Această prezenţă militară are ca scop să consolideze evaluarea autonomă a situaţiei şi să afirme ataşamentul Franţei faţă de libera circulaţie, securitatea navigaţiei maritime în Mediterana şi respectarea dreptului internaţional', subliniază Ministerul Forţelor Armate.

Totodată, potrivit unor surse din domeniul apărării citate de Reuters, armata franceză a efectuat joi exerciţii de pregătire cu forţele elene în largul insulei Creta (sud). Exerciţiile de joi sunt o primă manifestare a angajamentului preşedintelui Macron de a consolida temporar prezenţa ţării sale în Mediterana de Est, comentează Reuters.

Fregata Lafayette şi două avioane Rafale au sosit în Creta joi dimineaţa şi au efectuat manevre comune cu forţele elene, au declarat pentru Reuters surse din domeniul apărării elene.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat miercuri seara o consolidare temporară a prezenţei militare franceze în zonă şi a invitat Grecia şi Turcia, ambele ţări membre NATO, să se concentreze mai mult pe aplanarea tensiunilor.

La 23 iulie, şeful statului francez a criticat vehement 'încălcarea' suveranităţii Greciei şi Ciprului de către Turcia cu privire la explorarea resurselor de gaze în mare. La sfârşitul lunii iunie, el a acuzat de asemenea Turcia că are o 'responsabilitate istorică şi criminală' în conflictul libian.

Descoperirea în ultimii ani a unor vaste zăcăminte de gaze în Mediterana de Est a acutizat tensiunile între ţările riverane şi a amplificat tensiunile între Turcia şi Grecia, ale căror relaţii sunt marcate cu regularitate de crize, notează AFP.

Situaţia s-a înrăutăţit luni după desfăşurarea de către Ankara a unei nave seismice de căutare, escortată de mai multe nave de război, în sud-estul Mării Egee, într-o zonă din Mediterana disputată şi bogată în zăcăminte de gaze. Marina greacă este de asemenea prezentă în zonă pentru 'supravegherea' activităţilor turceşti, potrivit Atenei.

Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a asigurat miercuri că Grecia nu intenţionează să agraveze tensiunile, avertizând totodată că 'nici o provocare nu va rămâne fără răspuns'.

De cealaltă parte, preşedinte Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat joi că soluţia la diferendul între Turcia şi Grecia pe tema explorărilor energetice în Mediterana de Est trece prin dialog şi negociere şi că Ankara nu caută nicio 'aventură' în regiune, potrivit Reuters. Adresându-se membrilor partidului său AKP, Erdogan a dat vina pe Grecia pentru escaladarea tensiunilor în regiune şi a cerut Atenei să respecte drepturile Turciei. 'Calea către o soluţie în Mediterana de Est este prin dialog şi negociere. Nu căutăm nicio aventură inutilă sau tensiuni în regiune', a adăugat el.

În acelaşi timp, preşedintele turc a declarat că urmează să poarte discuţii în cursul zilei de joi cu cancelarul german Angela Merkel şi cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o încercare de aplanare a tensiunilor, potrivit AFP. AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea, editor online: Anda Badea)