La scurt timp după uriaşa explozie ce a devastat capitala libaneză Beirut, nenumărate informaţii false au inundat reţelele de socializare, alimentând îndeosebi teza complotului în jurul acestui accident, notează miercuri AFP într-o analiză.

Dubla explozie - a doua a fost de fapt cea mai devastatoare - din 4 august în zona portuară din Beirut, unde era stocată o cantitate enormă de azotat de amoniu, a devastat portul şi cartierele din jur, făcând din capitala libaneză un oraş sinistrat, în plină pandemie de COVID-19.

Imaginile arată scene apocaliptice. Pe reţelele de socializare, unele au fost deturnate în scopuri de dezinformare, care a fost alimentată în special de numărul mare de întrebări care persistă la mai mult de o săptămână după producerea tragediei.

O înregistrare video cu acest dezastru în care o rachetă este clar vizibilă pe cer este prezentată ca fiind o probă a unui atac israelian. Conform verificărilor efectuate de AFP, această rachetă a fost inserată la editare. O mulţime de alte înregistrări video identice au fost difuzate anterior fără niciun fel de rachetă în fundal.

Un al doilea video arătând căderea unei rachete la nivelul unui alt obiectiv în port este prezentat ca fiind 'filmat cu o cameră termică'. Este un fals, susţine AFP. Un filtru a fost aplicat la acest video, iar racheta a fost inserată a posteriori la montaj pentru a face să se creadă că a fost un atac aerian.

Prin intermediul acestor postări, Israelul este desemnat adeseori ca fiind la originea dezastrului. Pentru a susţine această idee, alte publicaţii postează un scurt video cu o dronă lansând un obiect neidentificat, afirmând că scena a avut loc în portul din Beirut cu câteva momente înaintea dublei explozii.

Acest video nu a fost modificat, dar este unul mai vechi, fără legătură cu explozia şi circula deja pe Internet.

Înregistrarea arată de fapt, conform mai multor media libaneze, incursiunea unei drone israeliene în sudul Libanului cu câteva zile înainte.

În paralel, în reţeaua virtuală s-a răspândit o fotografie cu premierul israelian Benjamin Netanyahu care ar ţine o hartă a capitalei libaneze şi ar indica locul unde se află portul din Beirut. Fotografia, autentică de altfel, datează din septembrie 2018 şi îl înfăţişează pe Netanyahu la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, când a denunţat 'siturile secrete' ale mişcării libaneze Hezbollah. Zona pe care el o arată în fotografie se află în apropiere de aeroportul din Beirut, aproximativ la 10 km de locul unde s-a produs devastatoarea deflagraţie.

Uriaşa explozie a ras practic portul din Beirut şi a provocat importante distrugeri în mai multe cartiere, făcând cel puţin 171 de morţi şi peste 6.000 de răniţi, potrivit Ministerului Sănătăţii libanez. Deflagraţia a format un crater cu o adâncime de 43 de metri, conform unei surse de securitate libaneză, citând evaluări efectuate de experţi francezi în pirotehnie.

Dar, printre fotografiile care arată cu adevărat daunele, unele au fost deturnate sau editate în întregime.

O imagine cu zeci de 'maşini din import' complet carbonizate a fost în realitate filmată în China după o explozie la un depozit cu produse chimice în 2015. Fotografia unui uriaş crater difuzată ca fiind al celui din Beirut arată de fapt pagubele acestei explozii industriale produse în provincia Hebei, în estul Chinei.

Printre imaginile ilustrând manifestaţii în sprijinul Libanului, unele sunt rezultatul unor montaje precum cele cu piramidele egiptene şi orologiul din Tunis iluminate în culorile drapelului libanez.

După tragedie, libanezii au manifestat pentru a denunţat o criză provocată, în opinia lor, de o clasă politică coruptă.

Premierul Hassan Diab a prezentat demisia guvernului său în 10 august cu scopul de a calma strada. Dar populaţia rămâne mobilizată, cere ca responsabilii pentru această tragedie să fie aduşi în faţa justiţiei şi solicită despăgubiri pentru neglijenţa statului. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)