Curtea Supremă a Columbiei a ordonat plasarea în arest la domiciliu a fostului preşedinte Alvaro Uribe, unul dintre cei mai influenţi politicieni din ţară, în cadrul unei investigaţii importante care a divizat naţiunea, relatează miercuri dpa.

"Să fiu lipsit de libertate îmi provoacă o tristeţe profundă de dragul soţiei mele, a familiei mele şi columbienilor care încă mai cred că am făcut ceva bun pentru patrie", a scris marţi pe Twitter fostul preşedinte în vârstă de 68 de ani.
 

La privación de mi libertad me causa profunda tristeza por mi señora, por mi familia y por los colombianos que todavía creen que algo bueno he hecho por la Patria

— Álvaro Uribe Vélez (@AlvaroUribeVel) August 4, 2020

Curtea a declarat că a ordonat arestul la domiciliu pentru a preveni ca Uribe să obstrucţioneze ancheta.

Curtea Supremă investighează dacă Uribe, în prezent senator, a mituit şi exercitat presiuni asupra martorilor pentru a-i reduce la tăcere în legătură cu acuzaţiile că el şi familia sa au avut legături cu grupuri paramilitare care au răspândit teroarea şi au jucat un rol important în conflictul armat din Columbia, care a durat 52 de ani.

Conflictul cu gruparea de gherilă FARC s-a încheiat când aceasta a semnat un acord de pace cu succesorul lui Uribe, Juan Manuel Santos, în 2016, şi a devenit un partid politic.

Uribe este primul fost preşedinte columbian arestat, dând naştere la speranţe că sistemul judiciar ar putea începe să urmărească mai agresiv figuri publice suspectate de delicte.

Preşedintele Ivan Duque, considerat protejatul lui Uribe, i-a apărat nevinovăţia şi a cerut "reflecţie", în timp ce a spus că respectă independenţa sistemului judiciar.

În timpul mandatului său controversat din 2002 până în 2010, Uribe a supravegheat ofensiva militară ce a slăbit FARC, dar în timpul căreia soldaţii au ucis mii de civili pe care i-au prezentat ca membri ai gherilei pentru a obţine prime.

Cazul împotriva fostului preşedinte a rezultat din mărturia unor foşti membri paramilitari, care au fost intervievaţi în închisoare de congresmanul de stânga Ivan Cepeda şi care l-au acuzat pe Uribe că a contribuit la înfiinţarea unui grup paramilitar la mijlocul anilor 1990.

Uribe l-a dat în judecată pe Cepeda din cauza acuzaţiilor, dar cazul s-a întors împotriva sa când Curtea Supremă a decis în schimb să-l investigheze pe el. Uribe este suspectat de mituirea sau exercitarea de presiuni asupra unor foşti membri ai grupului paramilitar pentru a-i convinge să declare că Cepeda a încercat în mod deliberat să-i păteze reputaţia.

"Situaţia lui Alvaro Uribe (...) dezvăluie o mare datorie rămasă în Columbia: demascarea diferitelor practici ale războiului murdar al statului, în acest caz un război judiciar împotriva opoziţiei", a scris marţi pe Twitter senatoarea FARC Victoria Sandino.

Un judecător urmează să decidă joi dacă îl va încarcera pe fostul avocat al lui Uribe, Diego Cadena, precum şi pe asociatul său, Juan Jose Salazar. Ei sunt suspectaţi că au mituit doi foşti membri paramilitari pentru a-i convinge să depună mărturie în favoarea lui Uribe.

Fostul preşedinte neagă că ar fi avut cunoştinţă despre presupusa mită.

Uribe s-a confruntat cu zeci de anchete judiciare, dar niciuna dintre ele nu a mers atât de departe ca acest caz.

Conflictul armat din Columbia a făcut peste 260.000 de morţi din 1958, potrivit Centrului naţional guvernamental pentru memorie istorică. Peste 7 milioane de persoane au fost strămutate. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Calciu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Gabriela Badea)