Uniunea Europeană trebuie să ia măsuri împotriva guvernului naţionalist polonez pentru subminarea democraţiei, a susţinut joi Comisia pentru libertăţi civile a Parlamentului European (LIBE), după realegerea lui Andrzej Duda în funcţia de preşedinte al Poloniei, relatează Reuters.

LIBE a adoptat, cu 52 voturi pentru şi 15 împotrivă, un raport care cere celorlalte 26 de state membre ale UE să adopte împotriva Varşoviei o procedură privind statul de drept, ceea ce teoretic ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliu.

În raport, LIBE critică ''deteriorarea continuă a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale în Polonia'' sub guvernarea partidului eurosceptic Lege şi Justiţie (PiS).

În al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Polonia, desfăşurat duminică, preşedintele Andrzej Duda, un conservator aliat cu PiS, l-a înfrânt la limită pe Rafal Trzaskowski, candidatul principalului partid de opoziţie, Platforma Civică (PO), şi primar al Varşoviei.

Raportul, care va fi dezbătut în curând de plenul Parlamentului European, a fost adoptat înainte cu o zi de reuniunea liderilor statelor UE care vor încerca să adopte un pachet de măsuri pentru relansarea economiei europene, afectată grav de pandemia de COVID-19.

La jumătatea lunii ianuarie, Parlamentul European a adoptat, la Strasbourg, o rezoluţie care atenţiona că discuţiile cu Polonia şi Ungaria nu au determinat încă aceste ţări să se realinieze valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană.

În rezoluţie, adoptată cu 446 de voturi pentru, 178 împotrivă şi 41 de abţineri, eurodeputaţii subliniau că rapoartele şi declaraţiile Comisiei Europene şi ale organismelor internaţionale, cum ar fi ONU, OSCE şi Consiliul Europei, indică faptul că "situaţia din Polonia şi din Ungaria s-a deteriorat de la declanşarea articolului 7 alineatul (1)".

Textul rezoluţiei invita Comisia Europeană să utilizeze toate instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a lua măsuri în legătură cu existenţa unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia şi Ungaria a valorilor pe care se întemeiază UE, în special procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor şi cererile de măsuri provizorii adresate Curţii de Justiţie.

Membrii PE susţineau că nu li s-a permis să participe la audieri, chiar dacă PE a fost cel care a iniţiat procedurile legate de articolul 7 şi insistau asupra faptului că Parlamentului European ar trebui să i se ofere posibilitatea de a-şi prezenta oficial propunerea motivată în faţa Consiliului.

În final, rezoluţia PE sublinia "nevoia stringentă" a unui mecanism al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale, după modelul propus de legislativul UE. Aceasta ar trebui să fie o revizuire independentă anuală care evaluează, în condiţii de egalitate, conformitatea tuturor statelor membre cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratat.

Comisia Europeană a solicitat acţiuni ale UE în decembrie 2017 având în vedere ameninţările percepute la adresa independenţei sistemului judiciar din Polonia. Într-o rezoluţie adoptată în martie 2018, Parlamentul European a fost de acord cu Comisia cu privire la riscurile de încălcare a principiilor statului de drept în Polonia. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Simona Aruştei)