Scandalul financiar din jurul societăţii germane Wirecard se apropie de Viena, unde dreapta şi extrema dreaptă s-au acuzat luni reciproc de spionaj în favoarea Rusiei şi de legături financiare cu cei doi protagonişti principali ai afacerii, originari din Austria, scrie AFP.

Totul a pornit din Germania, în siajul insolvenţei din luna iunie a procesatorului de plăţi electronice Wirecard, obligat să admită că o sumă de 1,9 miliarde de euro care lipsea din conturile sale nu există probabil deloc. Un scandal ''fără egal'' în lumea financiară, conform Berlinului.

De atunci misterul nu a făcut decât să se adâncească, odată cu apariţia unei serii de informaţii de presă despre un controversat manager al Wirecard, Jan Marsalek, bănuit de legături cu diferite servicii de informaţii.

Marsalek, la fel ca şi fondatorul Wirecard, Markus Braun, sunt austrieci şi binecunoscuţi în cercurile politice vieneze.

Ultimele revelaţii au determinat luni Partidul Popular (OeVP) al cancelarului Sebastian Kurz să convoace Consiliul Naţional de Securitate, organ consultativ al guvernului în materie de politică externă, securitate şi apărare.

Acest partid spune că doreşte să facă lumină asupra legăturilor politico-financiare cu clasa politică austriacă ale lui Jan Marsalek - în prezent fugar - şi ale fostului preşedinte director general al Wirecard, Markus Braun - aflat acum în spatele gratiilor.

Cotidianul austriac Die Presse a relatat la sfârşitul săptămânii trecute despre relaţiile cultivate de Marsalek cu formaţiunea de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPOe), căreia i-ar fi destăinuit ilegal începând din anul 2017 informaţii ale serviciilor secrete austriece.

În urma acestei dezvăluiri, ''investigaţii interne intense'' au loc la Ministerul de Interne austriac pentru a găsi posibile ''cârtiţe'', conform presei austriece.

Afacerea este cu atât mai stânjenitoare pentru Austria cu cât, potrivit Financial Times, Jan Marsalek se afla în contact cu serviciile secrete militare ruse GRU. De altfel, formaţiunea FPOe şi-a afişat de mai multe ori relaţiile privilegiate cu Moscova.

''Securitatea şi neutralitatea Austriei sunt în joc şi trebuie să mergem în profunzimea acestor chestiuni'', a declarat luni vicepreşedinta partidului OeVP, Gabriela Schwarz. ''Care sunt legăturile, la ce nivel de intensitate, cine şi ce informaţie secretă a scos, toate acestea pot fi elucidate'' în cadrul Consiliului de Securitate care se va reuni în mai puţin de două săptămâni, a detaliat ea.

Fost director de operaţiuni al Wirecard, Jan Marsalek ar fi încercat în 2018 să-şi impresioneze parteneri comerciali la Londra arătându-le un document secret despre folosirea în Marea Britanie a unei arme secrete ruseşti împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal. Die Presse bănuieşte că el a obţinut aceste informaţii în Austria, ţară care a avut acces la acest dosar clasificat, Serghei Skripal ajungând în Vest după un schimb de spioni organizat pe teritoriul austriac în 2010.

Mai mult, sub acoperirea unui lăudabil proiect de ajutor pentru Libia, Jan Marsalek ar fi încercat să formeze în 2017-2018 o miliţie cu circa 15.000 de combatanţi, potrivit Financial Times. Pentru aceasta el ar fi bătut la uşa Ministerului Apărării austriac, condus atunci mai întâi de stânga, apoi de FPOe între sfârşitul anului 2017 şi mai 2019.

Guvernul austriac a confirmat luni mai multe discuţii despre un proiect de asistenţă pentru reconstrucţia Libiei, dar fără ca acesta să se materializeze prin efectuarea vreunei plăţi.

În faţa acuzaţiilor, extrema dreaptă a trecut la contraatac amintind de apropierea dintre Markus Braun şi formaţiunea cancelarului Kurz, căreia Braun i-a făcut o donaţie legală de 70.000 de euro în anul electoral 2017. Liderul grupului parlamentar al FPOe, Christian Hafenecker, a vorbit despre o ''reţea obscură'' care leagă partidul conservator al lui Kurz de societatea Wirecard.

Markus Braun a fost de asemenea membru al unui grup de reflecţie care a lucrat pentru campania lui Kurz, iar fiul unui fost preşedinte austriac provenit din Partidul Popular a făcut parte din consiliul de supraveghere al Wirecard.

Dar formaţiunea conservatoare a respins luni portretul de ''om al OeVP'' făcut lui Markus Braun şi a amintit că acesta a făcut o donaţie şi pentru partidul liberal NEOS.

Dreapta şi extrema dreaptă (OeVP şi FPOe) au guvernat împreună în Austria între decembrie 2017 şi mai 2019, alianţă căreia Kurz i-a pus capăt după scandalul Ibizagate, declanşat după ce vicecancelarul şi liderul de atunci al FPOe, Heinz-Christian Strache, a fost filmat cu camera ascunsă într-o vilă din Ibiza în timp ce îi propunea unei pretinse nepoate a unui oligarh rus contracte publice în schimbul unui ajutor financiar pentru formaţiunea sa înaintea alegerilor legislative ce urmau să se desfăşoare câteva luni mai târziu.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)