Preşedintele francez s-a despărţit vineri de popularul său premier Edouard Philippe cu dorinţa de a iniţia o schimbare politică pentru finalul mandatului său prezidenţial, numind prim-ministru un politician discret şi aproape necunoscut, dar provenit tot din rândurile dreptei, la fel ca Philippe, comentează AFP.

Jean Castex, funcţionar de rang înalt, primar al unui mic oraş, bun la munca administrativă dar nicidecum o figură politică de prim plan, a fost desemnat premier în urma demisiei prim-ministrului Philippe, devenit mai popular decât preşedintele Macron.

În vârstă de 55 de ani, Jean Castex a fost un colaborator al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy şi primar din partea formaţiunii acestuia, Republicanii, în oraşul Prades, iar din luna aprilie este delegat interministerial însărcinat cu măsurile de redeschidere a ţării în urma pandemiei COVID-19.

''Este un funcţionar complet şi polivalent care este hotărât să reformeze statul şi să conducă un dialog calm cu teritoriile'', astfel l-a descris Palatul Elysee în anunţul desemnării.

Aşadar, acest politician cu profil discret, puţin expus până în prezent, va avea sarcina să pună în practică orientările decise de Emmanuel Macron până la alegerile prezidenţiale din 2022, în timp ce şeful statului încearcă să ''se reinventeze''.

Liderii opoziţiei au criticat desemnarea lui Jean Castex, considerând că este vorba despre o alegere a unui preşedinte care vrea să deţină în continuare toate pârghiile pentru a-şi continua politica neschimbată şi a se pregăti pentru scrutinul prezidenţial fără a fi incomodat de un premier care l-ar putea pune în umbră.

''Ne-am fi aşteptat la o schimbare politică, dar este doar ceva tehnocratic'' cu cineva ''numit pentru a gestiona afacerile curente'', crede preşedintele formaţiunii Republicanii (LR), Christian Jacob.

Odată cu nominalizarea lui Jean Castex, ''preşedintele Republicii îşi confirmă fără surprize direcţia. Ziua de mâine va fi de dreapta, la fel ca ziua de ieri'', afirmă la rândul său preşedintele Partidului Socialist, Olivier Faure.

Noul guvern, a cărui componenţă va fi cunoscută până miercuri, va trebui să pună în practică noua etapă a mandatului de cinci ani (mandatul prezidenţial, ''quinquennat'' n.red), proiectul de reconstrucţie socială, economică, politica de mediu şi locală, a mai transmis Palatul Elysee.

După trei ani de când se află la putere, timp în care a aplicat reforme economice şi sociale controversate şi a trecut prin mai multe crize, cum este cea a protestelor ''vestelor galbene'' sau cea a epidemiei COVID-19, Emmanuel Macron a anunţat un suflu nou, o nouă orientare, astfel încât să ''se reinventeze'', conform cuvintelor sale, în condiţiile în care popularitatea sa a scăzut şi Franţa se pregăteşte pentru efectele economice negative ale pandemiei.

''Am partea mea de vină. Uneori am considerat că trebuie mers repede cu anumite reforme. Aceasta nu poate funcţiona decât prin dialog. Am multe ambiţii pentru ţara noastră. Uneori am creat senzaţia că vreau să fac reforme împotriva oamenilor'', a spus Macron într-un interviu publicat vineri de presa regională.

Totuşi, ''direcţia în care m-am angajat în 2017 rămâne valabilă'', a ţinut să adauge liderul de la Elysee. Noul guvern va avea ca misiune să aplice ''noul drum'' pe care preşedintele a început să-l schiţeze, cu accent pe politica de sănătate, persoanele vârstnice şi un plan pentru tineri.

Pentru acest ''guvern de luptă (...) vom avea puţine priorităţi'', a punctat Macron, acestea fiind ''relansarea economiei, continuarea refondării protecţiei noastre sociale şi a mediului, restabilirea unei ordini publice juste, apărarea suveranităţii europene''. Este nevoie de ''chipuri noi'', de ''noi talente'', ''de personalităţi venite din orizonturi diferite'', a mai spus el.

Deşi susţine că nu este adevărat, schimbarea de guvern îi va permite lui Macron să se poziţioneze pentru alegerile prezidenţiale din 2022.

Această schimbare survine după al doilea tur al alegerilor municipale, marcat de un puternic absenteism, o sancţiune pentru partidul prezidenţial La Republique En Marche, în timp ce ecologiştii au înregistrat progrese în centrele urbane.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Mihaela Toth, editor online: Irina Giurgiu)