Sâmbătă la ora 9 a.m. (locală şi GMT) în Islanda se deschid urnele pentru alegerile prezidenţiale. Preşedintele în exerciţiu, Gudni Johannesson, este favorit în sondajele de opinie, cu peste 90% din intenţiile de vot, informează AFP.

Sunt chemaţi să aleagă şeful statului 252.217 de islandezi, dintr-o populaţie totală de circa 365.000. Votarea se va încheia la ora 10 p.m.

Pentru prima oară în istoria Islandei - republică independentă din 1944 - preşedintele în exerciţiu are un contracandidat la sfârşitul primului mandat. Gudmundur Franklin Jonsson, reprezentant al dreptei, s-a înscris în cursa electorală împotriva lui Johannesson. Actualul preşedinte, cadru universitar în vârstă de 52 de ani, este însă foarte apreciat de cetăţeni: cota sa de aprobare de către opinia publică a fost, conform institutului MMR, între 76% şi 86% în cea mai mare parte a ultimilor patru ani, cu 25% mai mare decât a predecesorului său conservator, Olafur Grimsson.

Ca dovadă a popularităţii, AFP remarcă şi faptul că Johannesson a strâns cele 1500 de semnături ale alegătorilor necesare pentru candidatură în numai patru ore. Politologul Eirikur Bergmann apreciază că principalul risc pentru realegere ar putea fi posibilitatea ca o parte din susţinătorii preşedintelui să considere că nu mai are rost să se prezinte la urne.

Jonsson, în vârstă de 56 de ani, fost agent de bursă pe Wall Street, este din 2013 managerul unui hotel din Danemarca, pe care îl conduce din Islanda. El a intrat în politică în 2010, când a fondat partidul Haegri Graenir (Dreapta-Verzi), mişcare populistă în fruntea căreia s-a aflat timp de trei ani. Jonsson ar dori să facă preşedinţia mai activă, prin recurgerea mai frecventă la referendumuri. Până acum, astfel de consultări populare au avut loc doar de trei ori, în perioada 1996-2016, sub preşedinţia lui Grimsson.

Rolul instituţional al preşedintelui Islandei a fost, ca şi la alte alegeri, una din principalele teme ale campaniei electorale. Conform AFP, juriştii sunt de părere că Constituţia islandeză permite interpretări, în special privind dreptul şefului statului de a dizolva parlamentul (Althing) şi de a convoca alegeri legislative anticipate. În prezent, cele mai importante atribuţii în stat le are guvernul, condus de Katrin Jakobsdottir, politiciană ecologistă de stânga.

Islanda este a doua ţară europeană care organizează alegeri în timpul epidemiei de coronavirus, după Serbia - duminica trecută - şi înaintea Franţei şi a Poloniei, unde vor avea loc scrutinuri duminica viitoare. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor online: Ada Vîlceanu)