La 26 iunie 1945, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, când ţările erau în ruină şi omenirea năzuia la pace, reprezentanţi din 51 de state s-au reunit la San Francisco pentru a semna un document, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, cuprinzând principiile fundamentale pe care urmau să se bazeze relaţiile internaţionale din acel punct înainte, de la egalitatea suverană a statelor la interzicerea folosirii forţei în aceste relaţii.

Astăzi, după 75 de ani şi o lungă serie de alte conflicte - deşi de mai mică anvergură decât al doilea război mondial - şi calamităţi de altă natură care au afectat evoluţia umanităţii, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) urmăreşte în continuare construirea "lumii mai bune" la care aspirau fondatorii săi, prin implicarea sa în operaţiuni de menţinere a păcii şi securităţii pe plan internaţional, promovarea dezvoltării şi furnizarea de asistenţă umanitară, garantarea dreptului internaţional, protejarea drepturilor omului şi promovarea democraţiei şi susţinerea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.

În acest demers, Organizaţia şi-a propus un set de 17 obiective, aşa-zisele Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG), aflate în centrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, o agendă de acţiune ambiţioasă în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

Aceste obiective sunt prezentate de ONU drept o chemare la acţiune a tuturor statelor - sărace, bogate şi cu venituri medii - pentru promovarea prosperităţii în paralel cu protejarea planetei şi cu recunoaşterea faptului că strategiile de eradicare a sărăciei trebuie însoţite de strategii de creştere economică şi de reglementarea unei vaste game de nevoi sociale ca educaţia, sănătatea, protecţia socială, oportunităţile de muncă, precum şi de măsuri de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului. În paralel, sunt evidenţiate şi unele din principalele provocări care rămân în calea acestor obiective.

Obiectivul nr. 12: Tipare de consum şi producţie durabile

Progresul social şi economic înregistrat în ultimul secol a fost însoţit de o degradare a mediului care pune în pericol sistemele de care depind viitoarea dezvoltare şi însăşi supravieţuirea omenirii. Or, consumul şi producţia, aceste forţe care susţin economia globală, se bazează pe exploatarea mediului şi a resurselor într-un mod care continuă să aibă un impact negativ asupra planetei.

Se estimează că în fiecare an o treime din producţia de hrană a lumii, echivalentul a 1,3 miliarde de tone, valorând circa 1 mie de miliarde de dolari, sfârşeşte în coşurile de gunoi ale consumatorilor şi retailerilor sau se strică din cauza condiţiilor inadecvate de transport şi de recoltare. Dacă până în 2050 populaţia lumii ar ajunge la 9,6 miliarde de oameni, ar fi nevoie de echivalentul a circa trei planete pentru a asigura resursele naturale necesare să susţină actualul nostru stil de viaţă.

În aceste condiţii, ONU are în vedere, până în 2030, realizarea gestionării durabile şi utilizării eficiente a resurselor naturale; înjumătăţirea pe cap de locuitor, la nivel mondial, a risipei de alimente, alături de reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanţurilor de producţie şi de aprovizionare; reducerea semnificativă a generării de deşeuri, prin prevenire, reducere, reciclare şi reutilizare; implementarea unui management ecologic al substanţelor chimice şi deşeurilor şi reducerea semnificativă a emisiilor acestora, în aer, apă şi sol.

În acelaşi timp, ONU susţine încurajarea companiilor, în special a companiilor mari şi transnaţionale, să adopte practici durabile şi transparente şi asigurarea, până în 2030, a accesului oamenilor de pretutindeni la informaţii relevante pe tema dezvoltării durabile şi a unui stil de viaţă în armonie cu natura.

ONU aminteşte totodată de necesitatea implementării Cadrului de 10 ani de programe pentru modelele de consum şi producţie durabile, ce presupune ca toate ţările să ia măsuri în acest sens, în frunte cu cele dezvoltate şi ţinând cont de capacităţile ţărilor în curs de dezvoltare.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)