La 26 iunie 1945, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, când ţările erau în ruină şi omenirea năzuia la pace, reprezentanţi din 51 de state s-au reunit la San Francisco pentru a semna un document, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, cuprinzând principiile fundamentale pe care urmau să se bazeze relaţiile internaţionale din acel punct înainte, de la egalitatea suverană a statelor la interzicerea folosirii forţei în aceste relaţii.

Astăzi, după 75 de ani şi o lungă serie de alte conflicte - deşi de mai mică anvergură decât al doilea război mondial - şi calamităţi de altă natură care au afectat evoluţia umanităţii, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) urmăreşte în continuare construirea "lumii mai bune" la care aspirau fondatorii săi, prin implicarea sa în operaţiuni de menţinere a păcii şi securităţii pe plan internaţional, promovarea dezvoltării şi furnizarea de asistenţă umanitară, garantarea dreptului internaţional, protejarea drepturilor omului şi promovarea democraţiei şi susţinerea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.

În acest demers, Organizaţia şi-a propus un set de 17 obiective, aşa-numitele Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG), aflate în centrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, o agendă de acţiune ambiţioasă în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

Aceste obiective sunt prezentate de ONU drept o chemare la acţiune a tuturor statelor - sărace, bogate şi cu venituri medii - pentru promovarea prosperităţii în paralel cu protejarea planetei şi cu recunoaşterea faptului că strategiile de eradicare a sărăciei trebuie însoţite de strategii de creştere economică şi de reglementarea unei vaste game de nevoi sociale ca educaţia, sănătatea, protecţia socială, oportunităţile de muncă, precum şi de măsuri de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului. În paralel, sunt evidenţiate şi unele din principalele provocări care rămân în calea acestor obiective.

Obiectivul nr. 15: Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea pierderilor de biodiversitate

Natura este de importanţă critică pentru supravieţuirea omenirii, dacă ne gândim doar că ea ne furnizează oxigen, reglementează anotimpurile şi producţia de hrană. Totuşi, activităţile umane au alterat aproape 75% din suprafaţa pământului. Mai mult, circa 1 milion de specii de animale şi plante sunt ameninţate cu extincţia, conform Raportului global de evaluare privind biodiversitatea şi ecosistemele din 2019.

Pădurile, care sunt vitale pentru susţinerea vieţii pe Pământ - oferind găzduire pentru 80% din toate speciile de animale, plante şi insecte şi asigurând mijloace de trai pentru 1,6 miliarde de oameni - sunt ameninţate la rândul lor de distrugere. Pământurile agricole, de care depind direct 2,6 miliarde de oameni, sunt afectate în proporţie de peste 50% de o degradare moderată sau severă. Iar braconajul şi traficul cu specii sălbatice continuă să pună în pericol eforturile de conservare, aproape 7000 de specii de animale şi plante fiind comercializate ilegal în 120 de ţări.

În acelaşi timp, sănătatea planetei noastre joacă un rol important în apariţia de boli zoonotice, care se pot transmite între animale şi oameni, şi pe măsură ce oamenii continuă să-şi pună amprenta asupra unor ecosisteme fragile, intră în tot mai mare măsură în contact cu natura sălbatică, ceea ce permite transmiterea de agenţi patogeni din speciile sălbatice la specii domestice şi oameni, sporind riscul apariţiei şi extinderii de boli.

ONU propune în acest sens:
- asigurarea conservării, restabilirii şi utilizării durabile a ecosistemelor de apă dulce terestre şi interioare şi a serviciilor acestora, în special păduri, zone umede, munţi şi terenuri aride, în conformitate cu obligaţiile prevăzute de acordurile internaţionale;
- promovarea implementării managementului durabil al tuturor tipurilor de păduri, stoparea defrişării, restabilirea pădurilor degradate şi creşterea semnificativă a împăduririi şi reîmpăduririi la nivel global;
- combaterea deşertificării, restaurarea terenurilor şi solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deşertificare, secetă şi inundaţii şi eforturi pentru a atinge o lume neutră din punct de vedere al degradării solului;
- asigurarea conservării ecosistemelor montane, inclusiv a biodiversităţii acestora, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi beneficii esenţiale pentru dezvoltare durabilă;
- măsuri urgente şi semnificative pentru a reduce degradarea habitatelor naturale, a stopa pierderea biodiversităţii şi a preveni extincţia speciilor ameninţate;
- promovarea distribuirii corecte şi echitabile a beneficiilor care rezultă din utilizarea resurselor genetice şi promovarea accesului corespunzător la aceste resurse, după cum este convenit la nivel internaţional;
- măsuri urgente pentru a stopa braconajul şi traficul de specii de floră şi faună protejate şi specii sălbatice.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)