La 26 iunie 1945, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, când ţările erau în ruină şi omenirea năzuia la pace, reprezentanţi din 51 de state s-au reunit la San Francisco pentru a semna un document, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, cuprinzând principiile fundamentale pe care urmau să se bazeze relaţiile internaţionale din acel punct înainte, de la egalitatea suverană a statelor la interzicerea folosirii forţei în aceste relaţii.

Astăzi, după 75 de ani şi o lungă serie de alte conflicte - deşi de mai mică anvergură decât al doilea război mondial - şi calamităţi de altă natură care au afectat evoluţia umanităţii, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) urmăreşte în continuare construirea "lumii mai bune" la care aspirau fondatorii săi, prin implicarea sa în operaţiuni de menţinere a păcii şi securităţii pe plan internaţional, promovarea dezvoltării şi furnizarea de asistenţă umanitară, garantarea dreptului internaţional, protejarea drepturilor omului şi promovarea democraţiei şi susţinerea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.

În acest demers, Organizaţia şi-a propus un set de 17 obiective, aşa-numitele Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG), aflate în centrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, o agendă de acţiune ambiţioasă în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

Aceste obiective sunt prezentate de ONU drept o chemare la acţiune a tuturor statelor - sărace, bogate şi cu venituri medii - pentru promovarea prosperităţii în paralel cu protejarea planetei şi cu recunoaşterea faptului că strategiile de eradicare a sărăciei trebuie însoţite de strategii de creştere economică şi de reglementarea unei vaste game de nevoi sociale ca educaţia, sănătatea, protecţia socială, oportunităţile de muncă, precum şi de măsuri de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului. În paralel, sunt evidenţiate şi unele din principalele provocări care rămân în calea acestor obiective.

Obiectivul nr. 16: Promovarea unor societăţi juste, paşnice şi incluzive

Ameninţările pe care le constituie criminalitatea internaţională, violenţa asupra copiilor, traficul de persoane şi violenţele sexuale trebuie contracarate pentru a putea promova societăţile paşnice şi incluzive necesare unei dezvoltări sustenabile, capabile inclusiv să asigure justiţia pentru toţi şi instituţii responsabile. Totuşi, deşi în ultimul deceniu s-a înregistrat un progres semnificativ în reducerea omuciderilor şi traficului de persoane, mii de oamenii continuă să se afle în pericol în America Latină, Africa subsahariană şi în Asia, iar în numeroase ţări drepturile copiilor sunt încălcate prin agresiuni şi violenţă sexuală, lipsa raportării agravând problema.

Potrivit ONU, 50% dintre copiii lumii experimentează anual violenţa, 9 din 10 copii trăiesc în ţări unde pedepsele corporale nu sunt complet interzise - ceea ce lasă 732 de milioane de copii fără protecţie legală -, iar la fiecare cinci minute un copil moare ca urmare a violenţelor. Violenţele asupra copiilor costă societăţile până la 7 mii de miliarde de dolari anual.

De menţionat tot la acest capitol că între instituţiile cele mai afectate de corupţie sunt justiţia şi poliţia, în timp ce corupţia, furturile şi evaziunea fiscală costă ţările în curs de dezvoltare circa 1,26 mii de miliarde de dolari anual, bani care ar putea fi folosiţi pentru a creşte nivelul de trai al celor care trăiesc cu mai puţin de 1,25 de dolari pe zi peste acest nivel timp de cel puţin şase ani.

Acest al 16-lea obiectiv vizează de aceea:

- reducerea semnificativă a tuturor formelor de violenţă şi ratelor de deces conexe, pretutindeni;
- stoparea abuzului, exploatării, traficului şi a tuturor formelor de violenţă împotriva copiilor;
- promovarea statului de drept la nivel naţional şi internaţional şi asigurarea accesului egal la justiţie pentru toţi.
- reducerea semnificativă a fluxurilor financiare şi de armament ilegale, consolidarea recuperării bunurilor furate şi combaterea tuturor formelor de crimă organizată;
- reducerea semnificativă a corupţiei în toate formele sale;
- dezvoltarea de instituţii eficiente, responsabile şi transparente la toate nivelurile;
- extinderea şi consolidarea participării ţărilor în curs de dezvoltare în instituţiile de guvernare globală;
- asigurarea identităţii legale pentru toţi, inclusiv prin înregistrarea naşterii;
- asigurarea accesului public la informaţii şi protejarea libertăţilor fundamentale, în conformitate cu legislaţia naţională şi acordurile internaţionale;
- întărirea instituţiilor naţionale relevante, inclusiv prin cooperare internaţională, pentru construirea capacităţii, la toate nivelurile şi în special în ţările în curs de dezvoltare, de prevenire a violenţei şi de combatere a terorismului şi criminalităţii.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)