Restricţiile impuse de autorităţile din ţările Uniunii Europene pentru a limita răspândirea pandemiei de COVID-19 au readus în discuţie funcţionalitatea spaţiului Schengen şi necesitatea unei reforme a acestuia astfel încât să se garanteze libertatea de circulaţie a cetăţenilor europeni.

În acelaşi timp, funcţionarea normelor Schengen a fost afectată de creşterea fluxurilor de migranţi înregistrată în UE în 2015 şi de temeri sporite privind securitatea, inclusiv cele referitoare la activităţile teroriste şi infracţionale grave de natură transfrontalieră, ceea ce a dus în anii trecuţi la reintroducerea controalelor la frontiere de către mai multe state membre.

Necesitatea revenirii la un spaţiu Schengen pe deplin funcţional pentru a se asigura atât libertatea de circulaţie, cât şi redresarea economică a Uniunii Europene a fost reafirmată recent şi de Parlamentul European, care s-a declarat îngrijorat de continuarea controalelor la frontierele interne în spaţiul Schengen şi impactul acestora asupra oamenilor şi a companiilor.

Într-o rezoluţie adoptată la sfârşitul săptămânii trecute cu 520 voturi pentru, 86 împotrivă şi 59 abţineri, eurodeputaţii au insistat pe o revenire rapidă şi coordonată la un spaţiu Schengen pe deplin funcţional. Eurodeputaţii le-au solicitat, de asemenea, Consiliului şi statelor membre să îşi intensifice eforturile în ceea ce priveşte integrarea spaţiului Schengen şi să ia măsurile necesare pentru a admite Bulgaria, România şi Croaţia în spaţiul Schengen.

Legislativul european şi-a exprimat dezacordul faţă de orice acţiune bilaterală necoordonată a statelor membre ale UE şi a evidenţiat importanţa respectării principiului nediscriminării în redeschiderea frontierelor.

De asemenea, eurodeputaţii au cerut o dezbatere privind un plan de redresare pentru Schengen, pentru a se evita ca orice controale temporare la frontierele interne să devină un aspect semipermanent. Planul ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru situaţii neprevăzute în cazul unui potenţial al doilea val al pandemiei de COVID-19.

"Deşi este o veste bună faptul că se ridică din ce în ce mai multe restricţii la frontierele interne, modul în care s-a făcut acest lucru lasă mult de dorit. Fără revenirea la un spaţiu Schengen pe deplin funcţional, lipseşte o piatră de temelie esenţială în drumul nostru către redresare. O revenire completă la libera circulaţie, nediscriminarea, încrederea reciprocă şi solidaritatea sunt măsuri esenţiale bazate pe valorile centrale ale UE", a spus preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile (LIBE), Juan Fernando Lopez Aguilar (S&D).

Eurodeputaţii au accentuat că este nevoie de o reflecţie asupra modalităţilor de consolidare a încrederii reciproce între statele membre şi de asigurare a unei guvernanţe cu adevărat europene a spaţiului Schengen. Având în vedere noile provocări, PE a invitat Comisia Europeană să propună o reformă a guvernanţei Schengen.

După introducerea controalelor la frontierele interne pentru a limita pandemia de COVID-19, ţările UE au început să elimine controalele şi restricţiile de călătorie aferente. Comisia Europeană le-a recomandat ţărilor din spaţiul Schengen să ridice controalele la frontierele interne până la 15 iunie 2020. La rândul său, executivul comunitar a creat o platformă online denumită Re-open EU, care oferă informaţii actualizate pentru călători.

Spaţiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european. Dreptul la libera circulaţie în UE pentru cetăţenii europeni a devenit realitate la crearea acestei zone, în 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.

Europa a marcat recent a 35-a aniversare a acordului semnat la 14 iunie 1985 la Schengen (Luxemburg) în vederea eliminării controalelor la frontierele interne.

Toate statele membre UE fac parte din Schengen, cu cinci excepţii: Irlanda (care a ales să nu devină membră), Bulgaria, Croaţia, Cipru şi România, care ar trebui să se alăture spaţiului Schengen. Patru ţări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spaţiul Schengen.

Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulaţie poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turişti la familii. Toţi cetăţenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turişti până la trei luni cu un paşaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceştia pot lucra şi locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi trataţi în acelaşi mod ca cetăţenii ţării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenţii au dreptul de a studia în orice stat membru.

Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând şi consolidând în acelaşi timp protecţia frontierelor externe ale zonei. După intrarea în spaţiul Schengen, oamenii pot călători dintr-un stat membru în altul fără a fi supuşi controalelor la frontieră (ca regulă generală). Autorităţile naţionale abilitate pot, totuşi, să verifice persoanele fizice la frontierele interne sau în apropierea acestora, în cazul în care informaţii din cadrul poliţiei justifică temporar intensificarea supravegherii.

Schengen include şi o politică comună în domeniul vizelor pentru sejururi scurte în cazul cetăţenilor din afara UE şi ajută statele participante să îşi unească forţele în lupta împotriva criminalităţii, cu ajutorul cooperării poliţieneşti şi judiciare. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)