Carta ONU, în preambulul său, a stabilit ca obiectiv "crearea condiţiilor care să permită menţinerea justiţiei şi a respectării obligaţiilor ce decurg din tratate şi din alte surse de drept internaţional". De atunci, dezvoltarea şi respectarea dreptului internaţional reprezintă o parte cheie a activităţii ONU. Acest lucru se realizează în mai multe moduri - prin intermediul instanţelor, tribunalelor, tratatelor multilaterale - şi de către Consiliul de Securitate, care poate aproba misiuni de menţinere a păcii, impune sancţiuni sau autoriza utilizarea forţei atunci când există o ameninţare la adresa păcii şi securităţii internaţionale, în cazul în care consideră că este necesar. Aceste puteri îi sunt conferite de Carta ONU, care este considerată un tratat internaţional. Ca atare, este un instrument de drept internaţional, iar statele membre ale ONU au obligaţia de a o respecta. Carta ONU codifică principiile majore ale relaţiilor internaţionale, de la egalitatea suverană a statelor la interdicţia utilizării forţei în relaţiile internaţionale.

Soluţionarea litigiilor dintre state

Curtea Internaţională de Justiţie

Principalul organ judiciar al Naţiunilor Unite este Curtea Internaţională de Justiţie. Aceasta soluţionează diferendele legale introduse de state în conformitate cu dreptul internaţional. De asemenea, ea oferă avize consultative în chestiuni legale la solicitarea organismelor autorizate ale ONU şi agenţiilor specializate. Curtea este compusă din 15 judecători, care sunt aleşi pentru un termen de nouă ani de Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Palatul Pacii din Haga, sediul Curții Internaționale de Justiție

Curţi şi tribunale

Pe lângă Curtea Internaţională de Justiţie, o mare varietate de instanţe internaţionale, tribunale internaţionale, tribunale ad hoc şi tribunale asistate de ONU sunt în mai mare sau mai mică măsură legate de Naţiunile Unite (cum ar fi tribunalele pentru fosta Iugoslavie şi Rwanda, Curtea specială pentru Sierra Leone, Camerele extraordinare ale instanţelor din Cambodgia şi Tribunalul special pentru Liban). Mecanismul pentru Tribunalele penale internaţionale (MICT) a fost instituit de Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite la 22 decembrie 2010 pentru a îndeplini o serie de funcţii esenţiale ale Tribunalului Penal Internaţional pentru Rwanda (ICTR) şi Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie ( ICTY), după finalizarea mandatelor lor respective.

Curtea Penală Internaţională şi Tribunalul Internaţional pentru Dreptul Mării (ITLOS) au fost înfiinţate prin convenţii elaborate în cadrul ONU, dar acum sunt entităţi independente, cu acorduri speciale de cooperare.

Ce este dreptul internaţional?

Dreptul internaţional defineşte responsabilităţile legale ale statelor în comportamentul lor unul faţă de celălalt, precum şi tratamentul aplicat persoanelor în interiorul graniţelor unui stat. Domeniul său cuprinde o gamă largă de probleme ce generează preocupare pe plan internaţional, precum drepturile omului, dezarmarea, criminalitatea internaţională, refugiaţii, migraţia, tratamentul prizonierilor, utilizarea forţei şi desfăşurarea războiului, între altele. De asemenea, reglementează bunuri comune cum sunt mediul şi dezvoltarea durabilă, apele internaţionale, spaţiul, comunicaţiile globale şi comerţul mondial.

Consiliul de Securitate şi dreptul internaţional

Unele dintre acţiunile Consiliului de Securitate au implicaţii de drept internaţional, precum cele legate de misiunile de menţinere a păcii, tribunalele ad hoc, sancţiunile şi rezoluţiile adoptate în conformitate cu capitolul VII al Cartei. În conformitate cu articolul 13, litera (b) din Statutul de la Roma, Consiliul de Securitate poate trimite anumite situaţii în atenţia procurorului Curţii Penale Internaţionale (CPI), dacă sunt suspiciuni că au fost comise crime internaţionale (precum genocid, crime împotriva umanităţii, crime de război).

Adunarea Generală şi dreptul internaţional

Carta ONU conferă Adunării Generale puterea de a iniţia studii şi de a face recomandări pentru promovarea dezvoltării şi codificării dreptului internaţional. Multe organisme subsidiare ale Adunării Generale examinează anumite domenii ale dreptului internaţional şi elaborează rapoarte către Adunare. Cele mai multe chestiuni juridice sunt trimise spre examinare celei de-a şasea comisii a Adunării.

Comisia a şasea a Adunării Generale (juridică)

Este forul principal pentru examinarea chestiunilor juridice în Adunarea Generală. Toate statele membre ale ONU au dreptul la reprezentare în această comisie.

Comisia de drept internaţional

Comisia de drept internaţional promovează dezvoltarea progresivă a dreptului internaţional şi codificarea acestuia.

Comisia Naţiunilor Unite pentru Dreptul Comercial Internaţional (UNCITRAL)

Este un organ juridic de bază al sistemului Naţiunilor Unite în domeniul dreptului comercial internaţional, cu participare universală, specializat în drept comercial, cu accent pe modernizarea şi armonizarea normelor privind afacerile internaţionale. Secretariatul UNCITRAL a creat un sistem de jurisprudenţă bazat pe documentele UNCITRAL (CLOUT) pentru colectarea şi diseminarea informaţiilor privind deciziile judecătoreşti şi de arbitraj emanând din activitatea Comisiei.

Convenţia ONU privind dreptul mării

Stabileşte un cadru cuprinzător de reglementare a oceanelor şi mărilor lumii, instituind reguli ce guvernează toate utilizările oceanelor şi resurselor acestora. Divizia pentru afaceri maritime şi dreptul mării (DOALOS) din cadrul Oficiului pentru probleme juridice al Naţiunilor Unite serveşte ca secretariat al Convenţiei privind dreptul mării.

Baza de date a tratatelor ONU

Statutul tratatelor multilaterale al căror depozitar este secretarul general oferă, similar unei baze de date online, cele mai detaliate informaţii referitor la peste 560 de instrumente multilaterale majore şi acoperă o serie de subiecte cum ar fi drepturile omului, dezarmarea, bunurile şi serviciile, refugiaţii, mediul şi legea mării. Această bază de date reflectă statutul acestor instrumente, pe măsură ce statele membre le semnează, ratifică, aderă la ele sau formulează declaraţii, rezerve sau obiecţii.

Sistemul de justiţie internă al Organizaţiei Naţiunilor Unite

A fost introdus în 2009, cu scopul de a dispune de un sistem independent, profesionalizat, eficient, transparent şi descentralizat, cu un accent mai puternic pe soluţionarea diferendelor prin mijloace informale. Deoarece Organizaţia Naţiunilor Unite are imunitate faţă de jurisdicţii locale şi nu poate fi trimisă în judecată într-o instanţă naţională, Organizaţia a instituit un sistem de justiţie internă pentru soluţionarea diferendelor dintre personal şi administraţie, inclusiv a celor care implică acţiuni disciplinare.

Resurse legale şi formare

Arhivele istorice ale Bibliotecii audiovizuale de drept internaţional constituie o resursă de neînlocuit pentru predarea, studierea şi cercetarea principalelor instrumente juridice în domeniul dreptului internaţional.

Asistenţă tehnică juridică pentru statele membre ONU

În prezent, Organizaţia Naţiunilor Unite oferă asistenţă tehnică statelor membre în legătură cu o serie de probleme juridice, inclusiv prin furnizarea de consultanţă, expertiză, cercetare, analiză sau formare.

Programul de asistenţă pentru drept internaţional

Este un program de asistenţă pentru predarea, studiul, diseminarea şi înţelegerea mai largă a dreptului internaţional, menit să contribuie la o mai bună cunoaştere a dreptului internaţional "ca mijloc de consolidare a păcii şi securităţii internaţionale şi de promovare a relaţiilor de prietenie şi de cooperare între state". Este o piatră de temelie a eforturilor Organizaţiei Naţiunilor Unite de promovare a dreptului internaţional.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Toth, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)