Iniţiativă comună a celor mai mari patru state din UE pentru noi cote obligatorii de refugiaţi

Franţa, Germania, Italia şi Spania au lansat o iniţiativă comună pentru a debloca dificila reformă a sistemului de azil în UE, prin care pledează pentru o repartizare obligatorie a solicitanţilor de azil între statele membre, relatează vineri AFP.
Miniştrii de interne din cele patru state - Franţa şi Germania fiind principalele ţări de destinaţie ale migranţilor, iar Italia şi Spania principalele ţări unde debarcă aceştia în Europa - au transmis propunerile lor într-o scrisoare adresată comisarilor europeni Margaritis Schinas şi Ylva Johansson. Aceşti comisari au sarcina să elaboreze un ''nou pact asupra migraţiei şi azilului'' în UE, promis de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Invocând faptul că ''o mână de state membre suportă o povară excesivă'' în ceea ce priveşte primirea migranţilor, în scrisoarea datată cu 9 aprilie cei patru miniştri cer o reformă care ''să creeze un mecanism constrângător pentru o distribuţie echitabilă în funcţie de criterii specifice, mai ales când un stat membru este supus unei presiuni disproporţionate''.
Propunerea lor prevede totodată ca statele UE să poată recurge ''la alte măsuri de solidaritate decât relocarea'' migranţilor, dar aceasta trebuie ''să rămână o excepţie, şi numai din raţiuni motivate''. Astfel de măsuri, neprecizate în scrisoare, ar putea fi, conform AFP, contribuţii financiare sau materiale.
Nu se ştie însă când va prezenta oficial Comisia Europeană o reformă în această chestiune, incertitudine care, conform unui purtător de cuvânt comunitar, este determinată de actuala pandemie de coronavirus. Această pandemie a determinat Italia şi Malta să-şi închidă porturile pentru navele cu migranţi, iar numeroase state membre ale spaţiului Schengen au restabilit controalele la graniţe.
La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiaţi prin care urmau să fie redistribuiţi 160.000 de migranţi sosiţi în Italia şi Grecia. Dar la finalul celor doi ani cât s-a aplicat acest mecanism au fost redistribuiţi în celelalte state ale UE numai 27.695 de migranţi (19.244 din Grecia şi 8.451 din Italia), mai puţin de 20% din ţinta dorită de Bruxelles.
Cu toate acestea, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă iniţiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente şi automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaţilor care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, iniţiativă ce cuprinde şi sancţiuni împotriva ţărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.
Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergenţe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziţiei ţărilor Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia), care acuză Bruxelles-ul şi statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migraţiei ilegale şi că le-au impus împotriva voinţei lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio ţară din Grupul de la Vişegrad nu le-a aplicat, doar Republica Cehă şi Slovacia primind mici grupuri de refugiaţi, 12 persoane prima şi 16 cea de-a doua.
Sesizată de Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a decis în luna februarie că Polonia, Ungaria şi Republica Cehă au încălcat legislaţia UE prin respingerea cotelor de refugiaţi din 2015, decizie interpretată de Ursula von der Leyen drept un semnal important pentru viitorul politicii europene privind migraţia.AGERPRES/(AS - editor: Sorin Popescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Noua Zeelandă: Prim-ministrul dorește să interzică accesul la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani
Premierul Noii Zeelande Christopher Luxon a propus marți interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, la câteva luni după ce Australia a adoptat restricții similare, printre cele mai drastice din lume, notează AFP. Proiectul de lege prezentat de Christopher Luxon, care urmează să fie înaintat partenerilor să
SUA: Administrația Trump vrea să priveze Universitatea Harvard de finanțare federală
Administrația Donald Trump dorește să priveze de finanțare federală Universitatea Harvard, angajată într-un conflict deschis cu președintele american, conform unei scrisori a secretarului pentru educație, Linda McMahon, trimisă luni președintelui prestigioasei instituții de învățământ, relatează AFP. 'Harvard nu ar trebui
Siria: Televiziunea de stat emite din nou pentru prima dată de la căderea lui Assad
Televiziunea națională siriană și-a reluat emisiunile luni pentru o perioadă test, la aproape cinci luni de la înlăturarea lui Bashar al-Assad, o relansare întârziată de sancțiunile internaționale și de echipamentele învechite, notează AFP. După ce autoritățile islamiste au ajuns la putere în decembrie, media de s
VIDEO/Onoruri militare pentru Scholz, 'cancelarul momentului de cotitură' pentru armata germană
Cancelarul în exercițiu Olaf Scholz, care îi va preda marți postul lui Friedrich Merz, va rămâne 'cancelarul momentului de cotitură' pentru armata germană, a cărei modernizare a inițiat-o, a salutat luni seară ministrul apărării Boris Pistorius, în cursul unei ceremonii militare pentru plecarea sa, notează AFP.
SUA: Șeful Pentagonului ordonă o reducere cu 20% a numărului celor mai înalți gradați
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ordonat luni o reducere cu cel puțin 20% a numărului de generali și amirali de patru stele în serviciu, conform unui memoriu, citat de AFP. De la intrarea în funcție la sfârșitul lunii ianuarie, administrația Donald Trump afirmă că dorește să alinieze forțele armate la priorită
Peru: Guvernul anunță măsuri de urgență după uciderea a 13 angajați ai unei mine
Președinta peruană Dina Boluarte a anunțat luni o serie de măsuri de urgență în provincia Pataz, în nordul Peru, în urma descoperirii, în ziua precedentă, a corpurilor a 13 angajați ai unei companii miniere răpiți, notează AFP. Mineritul, motorul economic al Peru, se află în centrul tensiunilor în această pr
Yemen: Israelul anunță că a lovit infrastructuri ale rebelilor houthi din Hodeida
Armata israeliană a anunțat luni seara că a lansat atacuri aeriene asupra unor infrastructuri ale rebelilor houthi din Hodeida, sudul Yemenului, la o zi după un atac cu rachete asupra aeroportului internațional din Tel Aviv revendicat de acești rebeli aliați ai Iranului, relatează AFP. Loviturile au fost efectuate 'ca răspuns la atacurile
Ofensiva din Gaza va include strămutarea 'majorității' locuitorilor (armata israeliană)
Noua campanie militară din Fâșia Gaza anunțată luni va necesita strămutarea 'majorității' palestinienilor din acest teritoriu, a declarat generalul de brigadă Effi Defrin, purtător de cuvânt al armatei israeliene, relatează AFP. 'Operațiunea include un atac pe scara largă (și) deplasarea majorității populației din Fâșia Gaza'
BTA: Aproximativ 270 de militari bulgari participă la cinci operațiuni NATO și trei UE
Aproximativ 270 de militari din forțele armate îndeplinesc sarcini în cinci operațiuni NATO și trei operațiuni UE. Acest lucru a fost anunțat de Ministerul Apărării. Tradiționala videoconferință cu contingentele militare bulgare care participă la operațiuni în afara țării a avut loc luni. 'În ajunul Zilei Vitejiei ș
Trump afirmă că vrea să 'lucreze' cu Erdogan pentru a pune capăt războiului din #Ucraina
Președintele american Donald Trump a declarat că a avut luni o conversație telefonică 'foarte productivă' cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, pe care l-a invitat în vizită în Statele Unite, și a afirmat că dorește să lucreze cu acesta pentru 'a pune capăt războiului ridicol, însă mortal, dintre Rusia și Ucraina', relatează AFP și EFE.
Franța: Macron îl primește pe liderul Turkmenistanului, țară cu mari resurse de gaz, pentru semnarea unor acorduri
Președintele francez Emmanuel Macron îl primește luni pe Gurbangulî Berdîmuhamedov, liderul de facto al Turkmenistanului, în vederea semnării mai multor acorduri cu acest stat, unul din cele mai izolate și mai autoritare din lume, dar cu imense zăcăminte de gaz, transmite AFP. 'Liderul național al poporului turkmen', tatăl preșe
Secretarul general al ONU a lansat un apel către India și Pakistan să se 'îndepărteze de prăpastie'
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și-a exprimat îngrijorarea luni față de tensiunile între India și Pakistan, afirmând că acestea au atins 'cel mai înalt nivel din ultimii ani' și le-a îndemnat 'să se îndepărteze de prăpastie', potrivit AFP. 'Este esențial, în special la această oră criti
Viktor Orban cere limitarea prerogativelor instituțiilor UE
Premierul conservator ungar Viktor Orban a reafirmat luni că nu urmărește nicidecum ieșirea țării sale din UE, ci dorește restrângerea competențelor Uniunii Europene și în acest scop să 'ocupe' Bruxelles-ul pentru a-l transforma într-un 'centru de coordonare' al țărilor membre, relatează agenția EFE. 'Vom ocupa UE și o vom
Administrația Trump le oferă migranților suma de 1.000 de dolari pentru a-i încuraja 'să se autodeporteze'
Administrația Trump va oferi suma de 1.000 de dolari și ajutor de călătorie migranților care aleg 'să se autodeporteze' din SUA, a anunțat luni Departamentul Securității Interne (DHS), relatează Reuters. Suma de bani și contravaloarea biletului de avion pentru migranții care pleacă voluntar ar costa mai puțin decât o deportare efectivă, a preciza
Zelenski le cere statelor UE să ajungă la un 'acord politic' pentru ca #Ucraina să avanseze în procesul de aderare
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni Uniunii Europene să convină un 'acord politic' între statele sale membre pentru ca Ucraina să poată avansa în procesul de aderare la blocul comunitar, acord care să nu permită vreun veto din partea celor reticenți față de această aderare, transmite agenția EFE. 'Ucraina a trecut de