Republicanii au încercat marţi să îl discrediteze pe Alexander Vindman, un martor cheie în ancheta deschisă în vederea declanşării procedurii de destituire a preşedintelui Donald Trump, ofiţer american născut la Kiev şi consilier al Casei Albe, care şi-a alertat superiorii ierarhici după ce l-a auzit pe preşedinte că a cerut Ucrainei să îl ancheteze pe unul din rivalii săi, informează AFP.

Locotenent-colonelul Alexander Vindman a fost audiat public în Congres cu o zi înaintea mult aşteptatei audieri a unui apropiat al preşedintelui Donald Trump, care ar putea oferi informaţii decisive pentru anchetă.

Aleşii republicani l-au hărţuit în mod repetat, punând la îndoială loialitatea acestuia faţă de preşedinte şi faţă de Statele Unite. Vindman, membru al Consiliului de Securitate Naţională, a răspuns că doar "şi-a făcut treaba" raportând un dialog "inadecvat" între Donald Trump şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, pe 25 iulie.

În cadrul acestei conversaţii telefonice, preşedintele american i-a cerut interlocutorului să îl ancheteze pe Joe Biden, politician democrat bine plasat în cursa pentru alegerile prezidenţiale din 2020.

După ce subiectul acestei discuţii telefonice a fost făcut public ca urmare a intervenţiei unui lansator de alertă, democraţii l-au acuzat pe Donald Trump de abuz de putere şi încearcă să stabilească dacă acesta a blocat un ajutor militar destinat Ucrainei pentru a face presiuni asupra regimului de la Kiev.

Trump s-a declarat victimă a unei vânători de vrăjitoare, susţinând constant că dialogul telefonic a fost "perfect". Marţi, preşedintele a subliniat că "nu îl cunoaşte" pe Vindman.

În plină desfăşurare a audierii, Casa Albă a pus sub semnul întrebării, pe contul său de Twitter, "discernământul" lui Vindman. Congresmenii republicani au susţinut că o parte din colegi săi îl bănuiesc de scurgere de informaţii.

Vindman, care a părăsit Ucraina în copilărie, a recunoscut că ucrainenii i-au propus să devină ministru al apărării, dar a dat asigurări că a refuzat imediat propunerea. El a contracarat criticile republicane dând citire unei evaluări flatante a propriei activităţi şi jurând că nu este partizan.

În afară de Vindman, marţi au mai fost audiaţi şi alţi înalţi responsabili în faţa comisiei pentru informaţii din Camera Reprezentanţilor, care supraveghează aceste investigaţii.

Republicanii s-au arătat mult mai îngăduitori cu doi martori chemaţi la audieri: fostul emisar american în Ucraina, Kurt Volker, şi superiorul lui Vindman din Consiliului de Securitate Naţională, Tim Morrison.

Cei doi au furnizat informaţii care l-ar putea ajuta pe preşedinte. "Nu am avut niciodată impresia că sunt implicat într-o formă de corupţie" a declarat Volker, în contextul în care democraţii ar putea reţine această acuzaţie la adresa lui Trump.

Morrison, care a ascultat în direct convorbirea telefonică din 25 iulie, a asigurat, la rândul său, că a cerut păstrarea acesteia conform unei proceduri specifice pentru a "împiedica scurgerea" de informaţii. "V-a îngrijorat ceva din acest apel" telefonic? l-a întrebat un jurist angajat de republicani. "Nu", a răspuns Morrison după o pauză.

În pofida precauţiei, cei doi martori au confirmat totuşi mai multe elemente tulburătoare.

Volker a reiterat că a colaborat cu ucrainenii pentru ca aceştia să se angajeze public în anchetarea Burisma, compania care îl avea angajat pe Hunter, fiul lui Joe Biden, cu scopul de a obţine o invitaţie la Casa Albă pentru preşedintele lor. Proiectul de comunicat a fost, totuşi, abandonat în luna august.

Morrison a afirmat că ambasadorul SUA pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, le-a spus ucrainenilor în septembrie că ajutorul militar în valoare de 400 de milioane de dolari va fi deblocat dacă aceştia ar anunţa o anchetă la adresa lui Joe Biden.

Sondland, un bogat om de afaceri numit ambasador după ce a donat un milion de dolari comitetului de nominalizare a lui Donald Trump, prezintă un interes deosebit pentru democraţi.

Miercuri, Sondland urmează să fie audiat la rândul său în Congres. În timpul audierii sale cu uşile închise, acesta a negat pentru început că ajutorul militar a servit pentru a face presiuni asupra guvernului ucrainean. Contrazis de alţi martori, el şi-a adus aminte că a vorbit despre acest subiect, între patru ochi, cu un consilier al preşedintelui ucrainean.

De nenumărate ori, Sondland a declarat că nu îşi aminteşte de convorbiri telefonice sau de întâlniri menţionate de alţii.

Dacă între timp şi-a recăpătat memoria, notează AFP, Sondland ar putea contribui la dosarul punerii sub acuzare a preşedintelui de către Camera Reprezentanţilor. Soarta lui Trump va depinde apoi de votul din Senat, unde republicanii deţin majoritatea. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Alexandru Cojocaru)