Preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, şi liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, revendică victoria autorităţilor asupra revoltelor recente din ţară, declanşate de creşterea preţului la benzină şi potenţial soldate cu zeci de morţi, acuzând inamicii străini ai Teheranului că s-ar afla în spatele acestor manifestaţii violente, relatează AFP şi Reuters.

Manifestaţiile au fost declanşate vineri seară la câteva ore după anunţarea unei reforme a sistemului de subvenţionare a benzinei, schimbări menite a fi în beneficiul celor defavorizaţi, dar care au dus la o creştere puternică a preţului la benzină la pompă, într-un context de profundă criză economică.

Protestele au început cu blocarea unor artere principale în Teheran şi în alte oraşe, dar s-au extins rapid la cel puţin 40 de localităţi, unde au fost incendiate benzinării, au fost atacate comisariate de poliţie şi au fost vandalizate magazine.

Autorităţile au confirmat moartea a cinci persoane, dintre care trei membri ai forţelor de ordine ucişi cu "armă albă" de către "protestatari", însă organizaţia neguvernamentală Amnesty International a transmis marţi că peste 100 de manifestanţi ar fi fost ucişi.

"Poporul iranian a trecut cu bine din nou un test istoric şi a arătat că nu le va permite inamicilor să profite de situaţie, deşi e posibil să aibă nemulţumiri despre cum e condusă ţara", a spus miercuri preşedintele Hassan Rouhani, într-un discurs citat de postul de televiziune IRIB pe pagina sa de internet.

Marţi seară, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a afirmat de asemenea într-un discurs că autorităţile "au respins inamicul în arena militară", în "războiul politic".

Ayatollahul nu a precizat cine este "inamicul", dar autorităţile au acuzat în ultimele zile puteri străine, în special Statele Unite, duşmanul lor declarat, că alimentează tulburările.

SUA, care acuză Iranul de toate relele din Orientul Mijlociu şi îi impune sancţiuni economice sufocante, şi-au exprimat sprijinul pentru manifestanţi.

"Am respins inamicul în arena războiului în domeniul securităţii în ultimele zile", a spus liderul suprem, adăugând că tulburările nu sunt rezultatul unei mişcări populare. "Acţiunile recente sunt o problemă de securitate, ele nu provin de la popor", a adăugat el.

Tulburările survin în contextul în care Iranul, ţară petrolieră membră a OPEC, trece printr-o gravă recesiune alimentată de retragerea unilaterală a SUA în 2018 din acordul internaţional în domeniul nuclear şi de reintroducerea de sancţiuni americane dure.

Zeci de oraşe din Iran, de la mari aglomerări urbane la capitale de canton cu doar câteva zeci de mii de locuitori, au fost afectate de manifestaţiile care au degenerat rapid în tulburări.

Televiziunea de stat iraniană, care arată rar semne de disidenţă în Iran, a difuzat imagini cu tineri mascaţi implicaţi în ciocniri cu forţele de securitate.

Iranul este practic izolat de restul lumii începând de sâmbătă seară, iar guvernul a atras atenţia că internetul nu va fi restabilit decât în cazul unei reveniri la calm de durată.

Din cauza suspendării internetului, situaţia la nivelul întregii ţări este foarte greu de evaluat, precizează AFP.

"Suntem extrem de alarmaţi în special de faptul că utilizarea de muniţie reală ar fi cauzat un număr mare de decese" în Iran, a declarat marţi la Geneva purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat al ONU pentru drepturile omului, Rupert Colville.

"Zeci de persoane ar fi putut fi ucise", a adăugat el, vorbind de asemenea de "peste 1.000" de arestări şi cerându-le "autorităţilor şi trupelor de securitate să evite să recurgă la forţă", iar manifestanţilor, "să protesteze paşnic".

Amnesty International precizează că "cel puţin 106 manifestanţi în 21 de oraşe au fost ucişi, conform unor informaţii credibile". Însă "bilanţul real ar putea fi mai mare, existând informaţii care sugerează că până la 200 de persoane ar fi fost ucise", a adăugat ONG-ul.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)