Cu aproape 8 ani la putere, Shinzo Abe a devenit miercuri cel mai longeviv premier al Japoniei, o conducere care nu arată fisuri după ce a supravieţuit mai multor scandaluri şi în ciuda acumulării de provocări care-şi aşteaptă rezolvarea, scrie EFE.

Longevitatea în funcţie a liderului formaţiunii conservatoare Partidul Liberal Democrat (PLD) reprezintă un caz excepţional în istoria democratică a ţării asiatice, unde, în ultimele două decenii, doar trei premieri au depăşit doi ani în respectivul post.

Abe a ajuns miercuri la 2.887 de zile ca şef al executivului, durată calculată adunând primul şi scurtul său mandat între septembrie 2006 şi 2007 cu cel actual, deţinut fără pauză din 2012, o cifră care îl plasează înaintea lui Taro Katsura, care a condus guvernul nipon în trei rânduri, între 1901 şi 1913, stabilind un record de 2.886 de zile în fruntea cabinetului.

Prim-ministrul Abe, în vârstă de 65 de ani, a declarat miercuri jurnaliştilor că simte o "mare responsabilitate" pentru restul mandatului său, care în principiu va continua până în 2021, după cum stabileşte regulamentul intern al partidului său.

Un strateg al puterii

Capacitatea sa de a ieşi neatins din diverse scandaluri de corupţie şi din alte nereguli ce i-au afectat pe membrii cabinetului său a fost unul dintre principalele sale atuuri în aceşti opt ani, împreună cu maşinăria electorală a formaţiunii sale, capabilă de a triumfa la fiecare scrutin.

"Abe a fost foarte priceput în manipularea agendei politice şi a ştiut să-şi menţină întotdeauna indici înalţi de sprijin popular", a spus pentru EFE politologul şi profesorul Universităţii din Tokyo Yu Uchiyama.

Ori de câte ori se apropiau alegerile, partidul său a ştiut să pună în umbră probleme spinoase precum creşterile impozitului pe consum sau reforma legii securităţii naţionale pentru "a pune accentul pe politica economică", explică acest politolog.

PLD a beneficiat de asemenea de un sistem electoral "creionat" în favoarea sa şi cu o suprareprezentare în zonele rurale, subliniază istoricul Jeff Kingston, cu referire la o distribuţie a voturilor pe care unele instanţe nipone au declarat-o chiar neconstituţională.

În plus, Abe s-a confruntat cu o opoziţie din ce în ce mai fragmentată şi incapabilă să prezinte un candidat care să i se opună, fapt ce face "foarte puţin probabilă" o schimbare de guvern pe termen scurt sau mediu, potrivit lui Kingston, director de Studii Asiatice la Universitatea Temple din Japonia.

Creştere şi stabilitate, principalele sale reuşite?

Cu strategia economică ce este cunsocută sub numele de "Abenomics", Japonia a rămas preponderent pe calea creşterii din 2012, deşi această tendinţă a întâmpinat obstacole şi se vede ameninţată de factori precum consumul intern slab sau frânarea exporturilor.

"Majoritatea japonezilor nu beneficiază de această creştere", arată Kingston, care dă ca exemplu stagnarea veniturilor pe gospodării sau lipsa de siguranţă a locului de muncă (în jur de 40% dintre lucrătorii niponi au contracte temporare).

În sfera diplomatică, Abe a făcut eforturi pentru "creşterea profilului internaţional al Japoniei", fapt care, conform profesorului american citat, a dat roade în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiei cu Washingtonul şi, în plan concret, sporirea capacităţii defensive naţionale în cadrul acordului bilateral dintre cele două state.

Dar, dacă există o realizare indiscutabilă a lui Shinzo Abe, aceasta este capacitatea sa de a pune capăt instabilităţii care caracteriza politica niponă până la el, potrivit lui Uchiyama, care subliniază că Japonia este considerată acum "drept una din ţările cele mai stabile politic din lume".

Provocări actuale

Abe însuşi a spus miercuri că cele mai mari provocări de pe agenda guvernului sunt "ieşirea din deflaţie", rezolvarea problemelor derivate din slaba natalitate şi îmbătrânirea demografică accelerată, precum şi reformarea Constituţiei pentru a creşte competenţele în materie de securitate.

La acestea se adaugă gradul mare de îndatorare publică a Japoniei, unul din cele mai înalte din lumea dezvoltată şi pe care guvernul "nu pare să-l ia foarte în serios", avertizează Uchiyama.

O altă bilă neagră a mandatului său, consideră Kingston, este "largul decalaj de gen" din Japonia, care continuă să fie unul din cele mai mari din OCDE în ciuda faptului că Abe a promovat aşa-numitul plan "Womenomics" pentru stimularea egalităţii.AGERPRES/(AS - autor: Vicenţiu Purcărea, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)