Iranul nu cere eliminarea poporului evreu, ci consideră că oamenii de toate religiile ar trebui să decidă viitorul Israelului, a declarat vineri liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, potrivit Reuters.

De la Revoluţia Islamică prin care a trecut în 1979, Iranul a refuzat să recunoască Israelul şi a sprijinit grupurile militante palestiniene. Israelul acuză de mult timp Iranul că vrea să îl distrugă şi consideră Teheranul ca principalul său inamic din Orientul Mijlociu.

"A cere eliminarea statului Israel nu înseamnă eliminarea poporului evreu", le-a spus Khamenei oficialilor şi altor participanţi la o conferinţă islamică la Teheran, conform site-ului său oficial.

"Înseamnă că poporul Palestinei - fie ei musulmani, creştini sau evrei - ar trebui să îşi aleagă propriul guvern", a afirmat el.

Ayatollahul Ali Khamenei, musulman şiit şi autoritatea supremă în politica internă şi externă iraniană, a criticat de asemenea puterile occidentale pentru că fac presiuni asupra Teheranului în legătură cu programul său nuclear.

"Toate naţiunile au nevoie de energie nucleară în scopuri paşnice, însă adepţii monopolului din Occident încearcă să deţină monopolul asupra acestei energii. Occidentalii ştiu că nu căutăm să obţinem arme nucleare, din cauza principiilor şi credinţelor noastre" religioase, a spus el.

Iranul a negat în mod repetat că ar fi încercat vreodată să construiască bomba nucleară, făcând referire la un decret religios emis la începutul anilor 2000 de Khamenei care interzice dezvoltarea sau folosirea de arme nucleare.

Agenţiile de informaţii ale SUA şi observatorul nuclear al ONU consideră că Iranul a avut un program de bombe atomice ascuns timp de mai mulţi ani pe care ulterior l-a oprit.

Franţa, Marea Britanie şi Germania au transmis în această săptămână că sunt extrem de îngrijorate de decizia Iranului de a relua programul de îmbogăţire a uraniului la o uzină subterană, deşi nu au cerut direct noi sancţiuni.

Decizia Iranului este cel mai recent pas dintr-o serie prin care Teheranul a încălcat limitele acordului său nuclear din 2015 cu marile puteri, ca răspuns la decizia SUA de anul trecut de a se retrage din această înţelegere şi de a reintroduce sancţiuni.AGERPRES/(AS - autor: Ionuţ Mareş, editor: Sorin Calciu, editor online: Adrian Dădârlat)