Premierul ungar Viktor Orban a criticat o declaraţie recentă a lui Andras Fekete-Gyor, liderul formaţiunii de centru Momentum, care susţine un candidat liberal şi nu unul maghiar la alegerile prezidenţiale din România, transmite MTI.

Într-un interviu acordat vineri postului public Radio Kossuth, Orban a arătat că politica Momentum se bazează pe o perspectivă internaţionalistă şi cosmopolită asupra lumii, care aminteşte de partidul liberal SZDSZ din anii 1990. "Politica noastră nu este aşa; ea îşi are originile în valorile naţionale", a subliniat premierul.

Orban apreciază eficienţa Turciei în oprirea "valului de milioane de migranţi" pe ruta spre Ungaria, deşi opoziţia de la Budapesta nu poate sau nu vrea să înţeleagă asta, consemnează MTI din acelaşi interviu.

Orice încercare de înlăturare de la putere a lui Recep Tayyip Erdogan ar fi în interesul "forţelor pro-migraţie", a avertizat Orban după vizita făcută joi la Budapesta de preşedintele turc. Prin subminarea "forţei, echilibrului, securităţii, credibilităţii şi ordinii" Turciei, susţinătorii migraţiei urmăresc să îşi "împlinească visul" de "a vedea milioane de migranţi care inundă Europa", a arătat prim-ministrul. El a adăugat că miliardarul american de origine ungară George Soros a prezentat un astfel de obiectiv în "celebrul său plan" în care susţine că Europa are nevoie de un aflux de un milion de imigranţi anual.

Câtă vreme Erdogan este la putere şi Europa reuşeşte să ajungă al un acord cu el, liderul de la Ankara "va deschide porţile mai degrabă către Siria decât către Europa", a susţinut Orban, apreciind că "până atunci, suntem în siguranţă".

Premierul ungar a menţionat că ţara sa furnizează ajutoare financiare şi militare substanţiale kurzilor din Irak.

Referitor la vizitele recente la Budapesta ale preşedintelui rus Vladimir Putin şi ministrului german de externe Heiko Maas, Orban a afirmat că Ungaria se găseşte într-o zonă geografică definită de Istanbul, Moscova şi Berlin, iar interesul naţional este de a face ca acestea să fie la rândul lor interesate de succesul Ungariei. Relaţiile respective trebuie să se bazeze pe respectul reciproc, astfel încât nicio parte să nu se simtă ameninţată de cealaltă, a mai spus el.

Potrivit premierului, opinia publică ungară sprijină o politică externă bazată pe valorile naţionale şi motivată de interesele naţionale; în trecut, politica externă avea la origine un "sentiment de inferioritate", dar abordarea actuală "corespunde mai bine instinctelor ungare".

În ceea ce priveşte problema maghiarilor din Transcarpatia, în vestul Ucrainei, Orban a declarat că minoritatea respectivă "a fost abandonată şi are o viaţă grea, deci apelul său la sprijin din partea guvernului ungar este justificat". Ucraina a semnat un acord cu NATO prin care îşi afirmă interesul de a întări relaţiile cu Alianţa, iar prin documentul respectiv s-a angajat să nu restrângă drepturile minorităţilor. Kievul nu şi-a îndeplinit această promisiune, a acuzat liderul de la Budapesta. El a argumentat că ridicând glasul în această problemă, Ungaria promovează în acelaşi timp coeziunea şi stabilitatea NATO.

Orban şi-a exprimat totodată speranţa că politicile preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, ales recent, nu vor fi anti-ungare.

Poziţia Ungariei faţă de următorul exerciţiu financiar pe şapte ani al Uniunii Europene este că nu trebuie lansate noi politici mai rele decât cele anterioare. Trebuie continuate politicile europene vechi, a susţinut Orban, care se aşteaptă, conform celor declarate, ca bugetul UE pentru 2021-2027 să fie aprobat în timpul preşedinţiei germane a Uniunii, în a doua jumătate a anului viitor.

Alianţa guvernamentală, deşi a câştigat alegerile, a suferit pierderi, a arătat premierul, în legătură cu participarea recentă a noului primar al Budapestei, Gergely Karacsony, la o şedinţă de guvern. Cu toate acestea, opoziţia insistă "să se joace" cu acuzaţii de dictatură, a spus Orban. "Din fericire, nimic de felul acesta nu s-a întâmplat în timpul vizitei primarului", a adăugat el.

Prim-ministrul a apreciat că ultimii nouă ani, sub conducerea fostului primar Istvan Tarlos, au fost "o epocă de aur" pentru Budapesta, în timpul căreia guvernul şi municipalitatea au reuşit să se pună de acord cu privire la evoluţiile necesare. Acum - consideră Orban - capitala şi-a schimbat direcţia: "Se întorc toate vechile cadre guvernamentale de extremă stângă", care au o abordare diferită de cea a lui Tarlos.

La întâlnirea cu Karacsony, Orban a ridicat problema a 15-20 de proiecte, în vederea unui acord. "A trebuit să retrag multe lucruri; n-a fost plăcut pentru noi să renunţăm la vise", a mărturisit premierul. Printre altele, el a menţionat proiectul de dezvoltare din City Park, despre care a afirmat că reprezintă "cea mai mare dezvoltare culturală din Occident"; proiectul s-a împotmolit însă, deoarece primarul a promis că va elimina unele componente, cum ar fi Galeria Naţională, Casa Ştiinţei şi reconstruirea Teatrului City Park. Premierul a recunoscut însă că disponibilitatea lui Karacsony de a permite reconstruirea bisericii Regnum Marianum, dărâmată de comunişti, a fost "o surpriză plăcută".

Orban a anunţat că primarul capitalei a cerut amânarea până la sfârşitul lunii a deciziei privind organizarea la Budapesta a Campionatelor Mondiale de Atletism din 2023, deşi federaţia internaţională ar trebui să decidă, la rândul său, până pe 15 noiembrie. Prim-ministrul şi-a exprimat speranţa că municipalitatea îşi va schimba în curând poziţia.

"Ungaria este acum o ţară mai ungară decât în trecut. De aceea am devenit mai interesanţi pentru restul lumii", a mai spus Orban, referitor la turism. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Adriana Matcovschi, editor online: Irina Giurgiu)