Trimisul special al AGERPRES, Ionuţ Mareş, transmite: O mai strânsă cooperare între administraţia publică şi companiile din domeniul tehnologiei, precum şi conştientizarea importanţei aşa-numitei 'igiene cibernetice' au fost evidenţiate marţi ca soluţii pentru combaterea amestecului în alegeri de către experţi prezenţi la forumul de securitate cibernetică CYBERSEC care se desfăşoară în oraşul Katowice din Polonia.

În cadrul unei dezbateri despre cum poate fi întărită democraţia digitală, Jakub Turowski, reprezentantul Facebook pentru politici publice în Polonia şi ţările baltice, a afirmat că reţeaua de socializare este conştientă de responsabilitatea pe care o are în ceea ce priveşte integritatea alegerilor şi a pledat pentru o mai bună cooperare cu ONG-uri şi mai ales cu administraţia publică.

"În ultimii ani, am învăţat multe. Şi tot ce s-a întâmplat acum doi, trei, patru ani (în privinţa influenţării alegerilor prin intermediul reţelelor de socializare - n.r.) a evidenţiat responsabilitatea noastră de a asigura integritatea alegerilor în fiecare ţară din lume. Înţelegem pe deplin că, dată fiind amploarea ei, activitatea noastră poate avea un impact asupra a ceea ce oamenii văd şi gândesc şi, în cele din urmă, asupra felului în care votează", a spus Turowski, în cadrul unuia dintre panel-urile de discuţie din prima zi din cele două ale forumului CYBERSEC.

El a atras atenţia că asigurarea integrităţii procesului electoral este un "puzzle complex" şi că asistăm la "un fel de cursă a înarmării".

"Este importantă integritatea procesului electoral. Este un lucru mai amplu decât a vorbi despre 'fake news' (ştiri false - n.r.), dezinformare sau conturi false. Este un puzzle complex, iar ideea este să avem toată părţile componente ale puzzle-ului pentru a fi cât mai aproape posibil de o situaţie pozitivă. Citându-l pe Zuckerberg (Mark Zuckerberg, preşedintele Facebook - n.r.), trebuie să înţelegem că este şi, din păcate, va fi un fel de cursă a înarmării. Vom avea mereu actori rău intenţionaţi dispuşi sa deturneze orice instrument - Facebook, internetul - pentru a-şi atinge obiectivele. Scopul nostru, ca o importantă companie de tehnologie, este să avem instrumentele necesare pentru a lupta cu aceşti actori", a declarat el.

"Un alt aspect foarte important aici este nevoia de cooperare. Pe de o parte, recunoaştem pe deplin responsabilitatea noastră în această dezbatere. Pe de altă parte, trebuie să spunem că nu vom câştiga aceasta luptă de unii singuri. Avem nevoie de cooperare, pentru a asigura integritatea alegerilor şi un proces democratic de încredere. Cooperare cu ONG-uri, cu universitari, dar, poate cel mai important, cu administraţia publică", a mai spus reprezentantul Facebook.

În privinţa discursului urii, el a explicat că reţeaua de socializare încearcă să găsească un echilibru între siguranţa utilizatorilor şi libertatea discursului.

"Scopul Facebook este să le dea oamenilor o voce. Din această perspectivă, libertatea discursului este o piatră de temelie a unui astfel de instrument. Evident, trebuie găsită balanţa între siguranţa utilizatorilor şi libertatea discursului", a declarat Turowski.

"Avem standardele comunităţii, care stabilesc ce poate fi spus şi ce nu poate fi spus pe Facebook. Deseori, aceste standarde sunt mai stricte decât reglementările ţărilor. Este un subiect complicat. Realitatea e că, în unele ţări, majoritatea decidenţilor ne spun că facem o treabă foarte bună, dar că nu eliminăm suficient conţinut sau că nu eliminăm suficient de repede. Iar alte ţări ne spun că facem o treabă foarte bună, dar că eliminăm prea mult, că suntem cenzori (...) De aceea spunem într-un mod foarte deschis că este nevoie de mai multă cooperare între administraţia publică şi companiile de tehnologie", a subliniat el.

La rândul său, Klara Jordan, director al UE pentru Global Cyber Alliance, o iniţiativă internaţională şi trans-sectorială pentru eradicarea riscurilor cibernetice, a atras atenţia asupra importanţei aşa-numitei 'igiene cibernetice', dar şi asupra responsabilităţii jurnaliştilor.

"Ce am observat în ultimii câţiva ani este că ne concentrăm mult pe dezinformare. Guvernele şi-au concentrat multe dintre eforturi pe securizarea infrastructurii de alegeri. Dar în întregul ecosistem din jurul alegerilor un rol îl joacă igiena cibernetică. Dacă ne uităm la ştiri şi la cele mai mediatizate încercări sau reuşite de amestec în alegeri, vedem că toate au început cu o intruziune, cu un cont de email piratat, cu un email de tip phishing (...) Trebuie să privim şi la legătura între igiena cibernetică şi protejarea democraţiei şi protejarea alegerilor", a explicat ea.

"Deseori adversarul este reprezentat de diferite state, care au multe resurse, acţionează pe ascuns, au resurse financiare şi tehnice pentru a ajunge la tine şi, de asemenea, sunt şi oportuniste. Ceea ce înseamnă că vor ţinti acel mic loc de care ai uitat, un email slab, exemplu. Şi pentru că ecosistemul de alegeri este unul descentralizat, se vor duce la candidaţi, la partidele politice. Şi vor ataca în punctul vulnerabil", a mai spus Klara Jordan.

Ea a atras atenţia că trebuie identificate persoanele vulnerabile din acest sistem şi că guvernele şi toţi actorii vizaţi trebuie să se gândească la organizaţiile care pot oferi soluţii pentru 'igiena cibernetică'.

În acelaşi timp, ea a evidenţiat şi "responsabilitatea uriaşă" a jurnaliştilor, care "trebuie să îşi facă documentarea, şi nu să amplifice declaraţiile scandaloase, ceva ce nu a fost verificat".

"Calitatea jurnalismului a scăzut mult în ultimii doi ani, pentru că am schimbat complet modelul de afaceri pentru ceea ce înseamnă jurnalism. Nu vreau să generalizez, pentru că sunt mulţi jurnalişti care îşi fac treaba. Dar există o responsabilitatea uriaşă din partea entităţilor media să îşi facă treaba, să explice şi să educe societatea. Nu spun că trebuie să fie arbitrul între ceea ce este rău şi ceea ce este bine, dar au responsabilitatea să prezinte faptele", a mai afirmat ea.

În acelaşi timp, Arne Schönbohm, preşedintele Biroului Federal pentru Securitatea Informaţiei din Germania, a relevat importanţa cooperării între statele membre ale UE, oferind ca exemple buna cooperare în privinţa securităţii cibernetice în alegeri pe care Berlinul o are cu Parisul şi cu Londra. El a subliniat de asemenea importanţa cooperării autorităţilor publice cu reţelele de socializare.

Kersti Piilma, consilieră în Departamentul de diplomaţie cibernetică din cadrul Ministerului de Externe al Estoniei, a atras atenţia asupra pericolului reprezentat de Rusia, 'principalul oponent'. Ea a făcut apel la o 'analiză complexă' a modului în care Rusia defineşte acest fenomen, care cuprinde o "parte digitală, un război electronic, operaţiuni informaţionale, operaţiuni psihologice", dar şi folosirea unor ONG-uri sau a aşa-numiţilor observatori în alegeri ca acoperire pentru serviciile de informaţii şi de securitate.

Forumul de securitate cibernetică CYBERSEC, cel mai important eveniment de acest fel din Europa Centrală şi de Est, are loc marţi şi miercuri în oraşul polonez Katowice, fiind organizat de Institutul Kosciuszko din Polonia.

În paralel cu forumul de discuţii are loc şi o expoziţie de noi produse din domeniul securităţii cibernetice prezentate de peste 60 de organizaţii şi companii din întreaga lume.

Lansată în 2015, CYBERSEC este o conferinţă anuală de politici publice dedicată aspectelor de securitate strategice ale revoluţiei tehnologice globale. AGERPRES/(AS - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

Srsa foto: European Cybersecurity Forum - Cybersec / Facebook