În Republica Moldova au loc duminică alegeri locale generale, primul scrutin electoral după venirea la guvernare a unei coaliţii compuse din socialiştii proruşi ai preşedintelui Igor Dodon şi Blocul ACUM (PAS plus PPDA), declarat proeuropean, sub stindardul "dezoligarhizării" republicii, după alungarea de la putere a controversatului lider democrat Vlad Plahotniuc, conform mass-media de la Chişinău.

Deşi s-a dorit evitarea factorului geopolitic în campania electorală pentru a menaja echilibrul fragil al alianţei de la guvernare, acesta marchează mai mult ca oricând actualul scrutin, care ar putea duce la o consolidare a poziţiei socialiştilor în teritoriu, potrivit observatorilor locali. Oriunde, "la Bălţi, dar şi în alte oraşe, orientarea geopolitică este primul criteriu în aprecierea candidatului la funcţia de primar şi a echipei de consilieri municipali. Programele electorale contează mai puţin dacă nu este întrunit factorul geopolitic", scrie Nicolae Negru într-un editorial publicat vineri în Ziarul Naţional din Chişinău.

Alegătorii moldoveni sunt chemaţi să aleagă 898 de primari şi 11.580 de consilieri locali pentru un mandat de patru ani. Pentru ca alegerile să fie validate, la vot trebuie să participe cel puţin un sfert din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale din fiecare circumscripţie, conform site-ului alegeri.md.

Ca de obicei, principala miză a acestor alegeri o reprezintă funcţia de primar general al Chişinăului. Potrivit sondajelor, principalii favoriţi dintre cei 17 candidaţi înscrişi în cursa pentru fotoliul de edil general al capitalei Republicii Moldova sunt Andrei Năstase, liderul PPDA (proeuropean), şi candidatul socialiştilor, Ion Ceban.

Conform rezultatelor ultimului sondaj dat publicităţii la începutul acestei săptămâni, când se mai puteau face publice anchete sociologice, conform legislaţiei în vigoare, cei doi au cele mai multe şanse să acceadă în turul doi al scrutinului, care ar urma să aibă loc la 3 noiembrie.

Astfel, potrivit sondajului realizat de compania CBS-AXA, candidatul Partidului Socialiştilor, Ion Ceban, este creditat cu 26,5 % din intenţiile de vot, iar candidatul Blocului ACUM, Andrei Năstase, cu 21,4 %. În cazul unui al doilea tur de scrutin, Ion Ceban l-ar putea surclasa pe Andrei Năstase, conform aceluiaşi sondaj, care indică faptul că reprezentantul socialiştilor proruşi ar câştiga scrutinul cu 35,7%, depăşindu-l pe Andrei Năstase, care ar putea acumula 29,4 % din voturi.

În ultimele două săptămâni, potrivit Jurnaltv.md, o sursă media apropiată PPDA, rezultatele sondajelor demonstrează că Ion Ceban se poziţionează pe primul loc în preferinţele alegătorilor din Chişinău.

Tot conform aceluiaşi sondaj, socialiştii ar conduce şi în Consiliul Municipal Chişinău. Aproape 30% din voturi le-ar obţine aleşii locali din partea Partidului Socialist, iar pentru consilierii din partea Blocului ACUM ar vota în jur de 23% dintre locuitorii Chişinăului şi din suburbii.

Dar şi la nivel naţional, socialiştii par să fie favoriţi, conform unei anchete sociologice prezentate luni de Intellect Grup, cu 30,8 % din intenţiile de vot. Socialiştii ar fi urmaţi de către candidaţii PAS pentru care ar vota aproape 17%, iar pe locul al treilea s-ar plasa candidaţii PD, cu 8,7 %, conform Jurnaltv.md.

Conform unor observatori locali, riscul alegerii unui primar prorus al Chişinăului este mai ridicat ca oricând, mai ales că segmentul proeuropean este foarte fragmentat, la scrutin concurând numeroşi candidaţi ai platformelor de dreapta şi unioniste, între care fostul primar liberal Dorin Chirtoacă, Octavian Ţîcu, de la Partidul Unităţii Naţionale, Vladimir Ţurcanu, liderul Partidul Popular Românesc ş.a..

Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, 1. 600 observatori naţionali din partea a 11 organizaţii neguvernamentale vor monitoriza alegerile de duminică. De asemenea, Comisia a acreditat 145 de observatori internaţionali din partea a 11 misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova, a 11 autorităţi electorale străine şi a 3 organizaţii neguvernamentale internaţionale.

În acelaşi timp, Comisia electorală a anunţat joi că propaganda electorală este strict interzisă în ziua alegerilor şi în cea precedentă ei. Potrivit unui comunicat de presă al CEC, citat de portalul Deschide.md, în aceste zile nu se permite desfăşurarea sau prezentarea materialelor cu tentă de propagandă electorală şi nici apariţia candidaţilor în alegeri la emisiuni televizate sau radiofonice.

De asemenea, concurenţii electorali nu pot efectua virări de sume în/din contul cu menţiunea 'Fond electoral'.

Continuarea propagandei electorale în zilele respective de către mass-media, concurenţi electorali şi cetăţeni constituie contravenţie administrativă şi se sancţionează cu amendă.

Pentru scrutinul de duminică au fost tipărite peste 7,8 milioane de buletine de vot, dintre care 6,104 milioane în limba română şi peste 1,688 milioane în limba rusă.

Scrutinul se desfăşoară în baza votului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat conform prevederilor constituţionale.AGERPRES/(AS-autor:Lilia Traci; editor: Mariana Ionescu, editor online: Anda Badea)