Cancelarul german Angela Merkel a cerut joi o împărţire ''echilibrată şi justă'' a contribuţiilor la bugetul UE şi a avertizat că aceia care ''ignoră'' principiile statului de drept nu pot spera să primească ''ajutoare financiare nelimitate'', relatează agenţia EFE.

''Apartenenţa la UE implică un comportament responsabil cu o repartizare a mijloacelor'', a indicat Merkel în intervenţia susţinută în faţa Bundestagului înaintea summitului european care începe tot joi.

Ea a insistat în continuare asupra propunerii Comisiei Europene ca accesarea fondurilor europene să fie condiţionată de situaţia statului de drept, chestiune care pentru Germania are ''prioritate maximă''. Merkel a făcut astfel aluzie, fără să le numească, la Ungaria şi Polonia, ţări care au divergenţe cu Bruxellesul din cauza reformelor în justiţie.

Şefa guvernului german a deplâns însă faptul că de la acest summit european nu se poate aştepta un acord privind viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2021-2027, amintind că preşedinţia finlandeză a Consiliului UE a promis că va ''avansa'' în această chestiune.

Germania va trebui să-şi suplimenteze contribuţia la bugetul UE, în parte ca o consecinţă a pierderii contribuţiei britanice în urma Brexitului, motiv pentru care cere elaborarea unui ''buget just şi echilibrat'', care să evite o sarcină disproporţionată asupra Germaniei, potrivit cancelarului german.

Merkel a mai apreciat că priorităţile viitorului buget multianual al UE trebuie să fie inovaţia, politica privind migraţia, securitatea europeană, şi a insistat să nu se fie uitată respectarea principiilor statului de drept.

Germania, susţinută de alte state contributoare nete la bugetul UE, printre care Suedia, Olanda sau Austria, a cerut o diminuare a acestuia, astfel încât în viitorul cadru financiar multianual să nu se depăşească procentul de 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, procent care în propunerea Comisiei Europene (CE) este de 1,11%. Ministrul finlandez al afacerilor europene, Tytti Tuppurainen, a descris miercuri aceste propuneri ca fiind amândouă ''nerealiste''.

La rândul său, comisarul european pentru buget, germanul Guenther Oettinger, şi-a criticat săptămâna trecută propria ţară pentru susţinerea unei diminuări a alocărilor în cadrul financiar multianual al UE, el subliniind că Germania, deşi este un contributor net la bugetul UE, beneficiază mult de pe urma fondurilor de coeziune alocate statelor membre mai sărace, întrucât prin ridicarea nivelului de bunăstare, acestea pot cumpăra mai multe produse de la vecinii lor mai bogaţi.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete. Cele din urmă sunt nemulţumite de faptul că schimbarea priorităţilor ar diminua alocările pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, iar o condiţionare a accesării fondurilor europene ar putea determina Ungaria sau Polonia să blocheze adoptarea cadrului financiar multianual, care trebuie aprobat în unanimitate de statele membre UE.

După summitul european de joi şi vineri, preşedinţia finlandeză a Consiliului UE va elabora o propunere de buget care să încerce armonizarea diferitelor viziuni ale statelor membre. Liderii UE şi-au stabilit ca ţintă sfârşitul anului în curs pentru definitivarea cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.AGERPRES/(AS - autor: Sorin Popescu, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)