Preşedintele rus Vladimir Putin i-a invitat pe liderii mai multor state din lume să instituie un moratoriu privind desfăşurarea de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa şi în alte regiuni ale lumii, informează în ediţia sa de miercuri cotidianul rusesc Kommersant, precizând că şeful statului rus a trimis o scrisoare în acest sens săptămâna trecută câtorva zeci de ţări.

O sursă a ziarului în unul din statele respective s-a familiarizat cu documentul, indicând că scrisoarea a fost trimisă la 19 septembrie.

În acest context, Kommersant remarcă faptul că mesajul lui Putin este adresat nu doar statelor care fac parte din NATO, ci şi unor ţări precum China.

Conform RIA Novosti, Kremlinul a trimis mesajul preşedintelui rus de asemenea şefei diplomaţiei UE, Federica Mogherini, şi secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

'Rusia şi-a anunţat deja decizia că nu va instala rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune în Europa sau în alte regiuni atât timp cât şi SUA vor face acelaşi lucru. Am îndemnat SUA şi pe aliaţii lor să-şi asume angajamente similare, dar nu am observat ca cineva să vină în întâmpinarea acestei iniţiative. Lansăm un apel la susţinerea eforturilor noastre, pronunţându-vă în favoarea instituirii în cadrul NATO a unui moratoriu la desfăşurarea rachetelor cu rază medie şi scurtă de acţiune terestre, similar cu cel anunţat de Rusia', se menţionează în mesajul trimis de Putin.

'Aş dori să subliniez că punerea în aplicare a unei astfel de scheme (moratoriul) va necesita măsuri suplimentare de verificare, mai ales în condiţiile în care lansatoare de rachete cu rază medie de acţiune au fost instalate deja în Europa. Suntem pregătiţi să discutăm despre aspectele tehnice în cadrul acestui demers', afirmă şeful statului rus în scrisoarea sa.

Potrivit sursei Kommersant, NATO nu a luat în serios iniţiativa preşedintelui rus, întrucât consideră că Rusia a desfăşurat rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune pe teritoriul său. De altfel, după cum remarcă RIA Novosti, Federaţia Rusă făcuse şi mai înainte o propunere similară Alianţei Nord-Atlantice, dar aceasta nu a fost de acord.

Iniţiativa preşedintelui rus intervine în contextul în care atât SUA, cât şi Rusia s-au retras din Tratatul privind Forţele Intermediare Nucleare (INF), sub a cărui incidenţă intrau rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune, cu lansare de la sol.

La 2 februarie, SUA au anunţat că îşi suspendă participarea la Tratatul INF cu Rusia, acuzând Moscova de încălcarea prevederilor pactului. Potrivit Washingtonului, armata rusă a dezvoltat o nouă rachetă cu lansare terestră - 9M729 - a cărei rază de acţiune depăşeşte 500 de kilometri, fiind interzisă astfel de tratat, şi care reprezintă o 'ameninţare directă' la adresa americanilor şi a aliaţilor lor.

La rândul său, Rusia a acuzat SUA de instalarea componentelor sistemului lor antirachetă în Europa. Oficial, Tratatul INF şi-a încetat existenţa la 2 august.

Tratatul INF a fost încheiat în 1987 de către liderii american Ronald Reagan şi sovietic Mihail Gorbaciov, interzicând utilizarea, desfăşurarea şi dezvoltarea de rachete balistice cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de kilometri.

Încetarea Tratatului INF, considerat o lungă perioadă de timp piatra unghiulară a securităţii europene, a suscitat temeri privind reînnoirea cursei înarmărilor.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marţi că încetarea INF va duce inevitabil la o cursă a înarmărilor, dar că Rusia nu va participa la aceasta, întrucât ţara este capabilă să asigure paritatea nucleară şi propria sa securitate fără să se implice într-o nouă cursă a înarmării, potrivit RIA Novosti. Declaraţia a suscitat însă scepticism în rândul experţilor, având în vedere că Moscova anunţă cu regularitate testarea a noi arme catalogate de însuşi preşedintele rus drept 'invincibile'. AGERPRES/(AS-autor: Lilia Traci; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)