Preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson au acuzat luni Iranul că este responsabil de atacul din 14 septembrie asupra instalaţiilor petroliere saudite şi i-au cerut "să se abţină de la orice nouă provocare", informează AFP şi Reuters.

"Este clar pentru noi că Iranul poartă responsabilitatea acestui atac. Nu există altă explicaţie plauzibilă", au declarat cei trei lideri europeni într-un comunicat comun dat publicităţii la încheierea unei întrevederi desfăşurate la New York, în marja reuniunii Adunării Generale a Naţiunilor Unite.

Franţa şi Germania se alătură astfel Arabiei Saudite, SUA şi Marii Britanii, care au acuzat deja regimul de la Teheran că se află în spatele atacului din 14 septembrie, acuzaţie dezminţită oficial de Iran.

Demersuri diplomatice de amploare au fost întreprinse luni, în încercarea de revenire la dezescaladarea tensiunilor din regiunea Golfului, dar şi în scopul organizării unei întâlniri istorice între preşedintele Donald Trump şi şeful statului iranian Hassan Rohani.

Emmanuel Macron, aflat în prima linie a acestor eforturi, s-a întâlnit luni dimineaţa cu Donald Trump, cu care va avea o întrevedere şi marţi. Şeful statului francez avea prevăzută de asemenea, pentru seara de luni, o întâlnire cu preşedintele iranian Hassan Rohani.

Liderii celor trei state europene semnatare ale acordului nuclear privind Iranul, împreună cu Rusia, China şi Iran, au insistat de asemenea asupra necesităţii "colective" de întărire a securităţii în regiunea Golfului.

"Aceste atacuri au fost îndreptate asupra Arabiei Saudite, dar ele privesc toate ţările şi cresc riscul unui conflict major", au evidenţiat Macron, Johnson şi Merkel.

"Ele amintesc importanţa eforturilor colective în favoarea stabilităţii şi a securităţii regionale, inclusiv găsirea unei soluţii politice pentru conflictul din Yemen", se arată în declaraţia comună.

Documentul solicită şi cu această ocazie Iranului să revină la respectarea acordului JCPOA din 2015, destinat prevenirii dotării cu arme nucleare, şi să se angajeze într-o negociere privind rolul său în securitatea regională.

Statele occidentale acuză regimul de la Teheran de intenţii hegemonice asupra regiunii prin intermediul unor miliţii locale de-a lungul unui arc care porneşte din Liban şi sfârşeşte în Irak, trecând prin Siria. Iranul se apără susţinând că doreşte, înainte de toate, să îşi garanteze securitatea faţă de vecinii şi rivalii săi din Golf.

Înaintea deplasării spre New York, preşedintele Rohani a declarat că Iranul va prezenta la ONU un plan de cooperare regională destinat asigurării securităţii în apele Golfului.

SUA au denunţat în mai 2018 acordul nuclear iranian şi au reintrodus sancţiuni economice dure. Regimul de la Teheran a ripostat la un an după retragerea SUA, când a anunţat că începe să renunţe la respectarea anumitor angajamente din cadrul acestui acord în contextul în care economia ţării este afectată puternic de regimul de sancţiuni. AGERPRES/(AS - autor: Raluca Anghel, editor online: Daniela Juncu)