Numărul mare de alegători prezenţi la alegerile europene din 2019 a fost determinat de o creştere a participării tinerilor la acest scrutin, potrivit unui sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European în iunie şi ale cărui rezultate au fost publicate marţi, relevă un comunicat de presă al PE.

Sondajul, unul dintre cele mai cuprinzătoare studii cantitative realizate după ultimele alegeri europene, arată că cetăţenii tineri sub 25 de ani (+14 puncte procentuale), precum şi tinerii între 25 şi 39 de ani (+12 puncte procentuale) s-au prezentat la vot în număr mai mare decât în trecut.

Rata de participare la alegerile europene a fost de 50,6%, cea mai mare începând din 1994. Nouăsprezece state membre au înregistrat creşteri ale participării faţă de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria şi Germania, precum şi Slovacia şi Cehia unde, în mod tradiţional, participarea la vot este foarte scăzută.

În acelaşi timp, rata prezenţei la vot a scăzut în numai opt ţări, cu mai puţin de 3 puncte procentuale. Votul este obligatoriu în cinci ţări membre UE - Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru şi Grecia.

"Creşterea semnificativă a participării la alegerile europene din luna mai arată că oamenii, în special generaţia tânără, apreciază drepturile democratice şi consideră că Uniunea Europeană este mai puternică atunci când acţionează la unison pentru a rezolva preocupările lor", a comentat David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

Brexitul a jucat şi el un rol important, 22% dintre respondenţi considerând că acest aspect le-a influenţat decizia de a ieşi la vot, cel puţin "într-o oarecare măsură".

Rezultatele arată că alegătorii europeni din 2019 au fost motivaţi şi de un simţ crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum şi de sprijinul puternic al alegătorilor faţă de UE. În medie la nivelul UE, economia şi creşterea economică (44%), precum şi schimbările climatice (37%) sunt principalii factori care au influenţat participarea la vot.

O motivaţie în plus a fost adusă şi de drepturile omului şi democraţie (37%), de modul în care UE ar trebui să acţioneze în viitor (36%), precum şi de imigraţie (34%). Deşi economia a fost cea mai importantă problematică pentru alegătorii din 16 state membre, schimbările climatice au fost factorul principal în opt ţări.

Mai mult de două treimi (68%) dintre respondenţii din întreaga UE28 consideră că ţara lor a beneficiat de aderarea la UE, cel mai înalt nivel înregistrat din 1983, iar 56% dintre europeni cred că vocea lor contează în UE, în creştere cu şapte procente faţă de februarie-martie 2019 şi cel mai pozitiv rezultat pentru acest indicator din 2002.

În ceea ce priveşte sensibilizarea alegătorilor faţă de alegerile din acest an, 44% dintre respondenţi au amintit că au văzut sau au auzit mesaje din partea Parlamentului European care încurajau prezenţa la vot. Jumătate dintre cei care au votat îşi amintesc de acest tip de mesaje, dar şi 39% dintre respondenţii care nu au ieşit la vot.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)