Miniştrii de interne din cinci state ale Uniunii Europene se reunesc luni în Malta pentru a se pune de acord în privinţa unui mecanism de repartizare automată a migranţilor sosiţi pe mare, sistem ce ar urma să pună capăt negocierilor caz cu caz pentru fiecare operaţiune de salvare din Mediterana, transmite AFP.

Miniştri de interne german, francez, italian, maltez şi finlandez (a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a UE) trebuie să elaboreze un sistem care să permită statelor, pe bază de voluntariat, să repartizeze în mod sistematic migranţii salvaţi pe mare, mai ales de către ONG-uri.

Comisarul european pentru migraţii, Dimitris Avramopoulos, va lua parte la reuniune, ce va fi urmată de un acord la Consiliul JAI (Afaceri Interne şi Justiţie) la începutul lui octombrie, la Luxemburg.

Cerut cu insistenţă de Italia, care îşi acuză partenerii că nu au sprijinit-o în faţa crizei migranţilor, mecanismul de repartiţie se doreşte a fi unul temporar în aşteptarea renegocierii Regulamentului Dublin, ce prevede ca tratarea cererilor de azil să revină ţărilor de sosire, un mecanism ce aşează povara, din simple raţiuni geografice, pe umerii Italiei, Greciei, Spaniei sau Maltei.

Noul sistem, susţinut de mai multe ţări, începând cu Franţa şi Germania, şi coordonat de Comisia Europeană, trebuie 'să garanteze Italiei sau Maltei că partenerii lor pot prelua rapid persoanele debarcate şi să aibă o organizare mai solidară şi eficace', a declarat miercuri preşedintele francez Emmanuel Macron, în cursul unei deplasări la Roma.

Potrivit lui Macron, Franţa şi Italia vor apăra de acum încolo în UE 'o poziţie comună pentru ca toate ţările să participe de o manieră sau alta' la primire 'sau să fie penalizate financiar'.

Odată cu instalarea noului guvern, Italia şi-a flexibilizat politica în materie de migraţie şi şi-a redeschis porturile pe care fostul ministru de interne Matteo Salvini le închisese pentru migranţii salvaţi pe mare.

'Trebuie să scoatem tema imigraţiei din propaganda antieuropeană', a declarat miercuri premierul Giuseppe Conte.

Cu prilejul unei reuniuni informale la nivel de miniştri de externe şi de interne, desfăşurată în iunie la Paris, 15 state îşi dăduseră acordul pentru crearea unui 'mecanism de solidaritate european'. Opt dintre state (Croaţia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Portugalia) se declaraseră dispuse să participe 'în mod activ'.

Conform informaţiilor de presă, Franţa şi Germania ar accepta să primească fiecare 25% dinte migranţii salvaţi, iar Italia 10%.

Chiar dacă se ştie deja că statele vor participa la noul mecanism doar pe bază de voluntariat şi că acesta se va referi doar la migranţi sosiţi pe mare, rămân alte câteva probleme de rezolvat.

Printre altele, va trebui să se stabilească dacă selecţia între persoanele eligibile la drept de azil şi migranţii zişi 'economici', care nu au vocaţia de a rămâne în Europa, va fi întreprinsă încă de la sosirea pe continent (aşa cum doreşte Franţa) sau în ţara de destinaţie.

Un alt punct ce trebuie lămurit se referă la noţiunea de 'cel mai apropiat' port, prevăzută de dreptul maritim internaţional. Italia pledează pentru o 'rotaţie' a porturilor de primire (care ar include Marsilia, de pildă), pentru reducerea presiunii asupra ţărilor din sud, dar Franţa se arată reticentă faţă de această soluţie.

În opinia lui Matteo Villa, cercetător la Institutul pentru studii de politică internaţională de la Milano (ISPI), un acord care nu i-ar privi decât pe migranţii salvaţi în Mediterana centrală 'ar fi perceput ca inechitabil' de ţările de sosire de pe celelalte două rute de migraţie, din Mediterana vestică (Spania) şi estică (Grecia).

'Cu atât mai mult cu cât, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat din 2011, în 2019 ruta din Meditarana centrală a fost cea mai vizată de sosirile clandestine', a explicat Villa.

De la începutul anului, doar 13% din ei 67.000 de migranţi ilegali sosiţi în Europa au debarcat în Italia sau Malta, comparativ cu 57% în Grecia şi 29% în Spania. AGERPRES/(AS - autor: Irina Cristea, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)