Familia jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia asasinate în 2017 a criticat componenţa comisiei de anchetă, în timp ce organizaţiile pentru drepturile omului au anunţat că rămân ''vigilente'', transmite sâmbătă dpa.

Daphne Caruana Galizia a fost ucisă la 16 octombrie 2017 cu ajutorul unei încărcături explozive plasate sub automobilul său în apropierea casei unde locuia, în satul maltez Bidnija. Asasinarea jurnalistei în vârstă de 53 de ani a tras un semnal de alarmă asupra faptului că vendetele politice şi criminalitatea organizată devin fenomene tot mai periculoase şi greu de controlat în Europa.

Trei bărbaţi au fost puşi sub acuzare pentru plasarea bombei, dar ''creierul'' atacului a rămas necunoscut.

În urma presiunilor unor organizaţii internaţionale, printre care Consiliul Europei, premierul maltez Joseph Muscat a anunţat vineri lansarea unei anchete publice independente asupra asasinării jurnalistei. Comisia de anchetă este condusă de fostul judecător Michael Mallia şi îşi propune să stabilească dacă acest asasinat ar fi putut fi împiedicat.

Andrew Caruana Galizia, fiul jurnalistei ucise, a scris pe Twitter că are ''probleme serioase'' mai ales cu doi dintre membrii comisiei independente.

''Unul dintre membrii reprezintă clienţi pe care mama mea i-a investigat pentru spălare de bani, iar în cazul celuilalt traiul său depinde de prim-ministru. Aceste evidente conflicte de interese vor otrăvi activitatea comisiei'', a spus el.

Pe popularul său blog, intitulat 'Running Commentary', Daphne Caruana Galizia a acuzat constant politicieni şi alţi oficiali maltezi de fapte de corupţie, fiind dată în judecată de câteva ori. Însuşi premierul maltez Joseph Muscat a devenit ţinta criticilor după ce jurnalista a scris că o firmă al cărei nume apare în scandalul 'Panama Papers', Egrant Inc., era deţinută de soţia premierului, Michelle Muscat. Aceasta ar fi primit bani de la una dintre fiicele preşedintelui azer Ilham Aliev, prin intermediul unei companii înfiinţate de Mossack Fonseca, firma de avocatură aflată în centrul scandalului 'Panama Papers'.

O anchetă realizată de către circa o sută de publicaţii din întreaga lume în legătură cu 11,5 milioane de documente a dus la dezvăluirea, în aprilie 2016, a unor conturi în paradisuri fiscale aparţinând unui număr de 140 de responsabili politici sau personalităţi. Documentele, regrupate sub denumirea de 'Panama Papers', au provenit de la casa de avocatură Mossack Fonseca, cu sediul în Panama.

Potrivit Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţii (ICIJ), ce a reunit pentru această activitate 370 de jurnalişti din peste 70 de ţări, mai mult de 214.000 de entităţi offshore au fost implicate în operaţiuni financiare în peste 200 de ţări şi teritorii din întreaga lume.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor online: Simona Aruştei)