Factorii de decizie europeni sunt tot mai conştienţi de importanţa asigurării conformităţii iniţiativelor legislative cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, iar autorităţile naţionale, inclusiv instanţele, au obligaţia de a ţine seama de dispoziţiile Cartei atunci când aplică legislaţia comunitară, relevă raportul anual publicat miercuri de Comisia Europeană, la zece ani de la aplicarea dispoziţiilor Cartei, potrivit unui comunicat al executivului comunitar.

Raportul arată că Uniunea Europeană a adoptat numeroase iniţiative de protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, cum ar fi Regulamentul general privind protecţia datelor. Datorită Cartei drepturilor fundamentale a UE, în ultimii zece ani s-a dezvoltat o cultură a drepturilor fundamentale în activitatea instituţiilor UE. Totuşi, Carta nu este încă utilizată la întregul său potenţial de către lanţul de asigurare a respectării legii şi este puţin cunoscută.

''Zece ani mai târziu, Carta drepturilor fundamentale îşi onorează promisiunile. Ea este gardianul valorilor Uniunii noastre şi stabileşte drepturile, libertăţile şi principiile noastre. Pentru ca dispoziţiile cartei să devină o realitate mai palpabilă în viaţa oamenilor, aceştia trebuie să ştie ce drepturi au şi la cine să apeleze dacă acestea le sunt încălcate. De aceea este important să se promoveze în continuare carta şi să li se spună oamenilor ce drepturi au în calitate de europeni'', a declarat prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans, responsabil pentru relaţii interinstituţionale, statul de drept şi Carta drepturilor fundamentale.

La rândul său, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera Jourova, a adăugat: ''Carta este citată de instanţe şi este aplicată de UE prin iniţiativele sale recente de protejare a drepturilor cetăţenilor. Cu toate acestea, doar unul din zece europeni este familiarizat cu prevederile Cartei, ceea ce face dificilă utilizarea întregului său potenţial de către cetăţeni. Din acest motiv, fac apel la guvernele naţionale şi la toţi actorii societăţii civile şi apărătorii drepturilor omului să crească gradul de sensibilizare a publicului cu privire la cartă şi să o transforme într-o realitate palpabilă pentru toţi cetăţenii.''

Raportul arată că numărul trimiterilor la dispoziţiile Cartei de către Curtea de Justiţie a UE este substanţial mai mare, de la 27 în 2010 la 356 în 2018. De asemenea, instanţele naţionale fac trimitere la Cartă în hotărârile pe care le pronunţă şi îi solicită tot mai frecvent Curţii de Justiţie a UE orientări pe această temă.

Cu toate acestea, Carta nu este încă utilizată la întregul său potenţial şi este puţin cunoscută, în special la nivel naţional. Agenţia pentru Drepturi Fundamentale a UE evidenţiază lipsa unor politici naţionale care să promoveze sensibilizarea cu privire la cartă şi punerea în aplicare a cartei. Sondajul Eurobarometru publicat astăzi arată că, deşi situaţia s-a îmbunătăţit uşor din 2012, doar patru din zece cetăţeni au auzit de Cartă şi doar unul din zece este familiarizat cu prevederile acesteia. Şase din zece cetăţeni ar dori mai multe informaţii cu privire la drepturile prevăzute de Cartă şi la organismele cărora pot să li se adreseze în cazul în care le sunt încălcate drepturile.

În ceea ce priveşte aplicarea Cartei în 2018, raportul menţionează iniţiative-cheie ale UE, cum ar fi instituirea unei protecţii a avertizorilor de integritate la nivelul UE (standarde minime pentru a garanta un nivel ridicat de protecţie a avertizorilor de integritate), promovarea drepturilor electorale (măsuri de promovare a unor alegeri libere şi echitabile, Comunicarea privind dezinformarea şi invitaţia adresată platformelor online şi sectorului publicităţii să ia măsuri pentru a combate ştirile false) şi combaterea discursurilor de incitare la ură din mediul online ( monitorizarea impactului Codului de conduită privind combaterea discursurilor de incitare la ură din mediul online).

Documentul arată, în final, că situaţia actuală poate fi îmbunătăţită, în special la nivel naţional. Nerespectarea statului de drept şi a legislaţiei în materie de azil au fost şi rămân aspecte problematice în unele părţi ale UE.

Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la 1 decembrie 2009, Carta drepturilor fundamentale a devenit obligatorie din punct de vedere juridic. De atunci, Comisia Europeană a publicat un raport anual privind aplicarea cartei.
Rapoartele anuale monitorizează progresele înregistrate în domeniile în care UE are competenţă să acţioneze, arătând cum s-a ţinut cont de dispoziţiile cartei în practică, în special atunci când s-au propus noi norme legislative la nivelul UE. Raportul abordează rolul pe care instituţiile UE şi autorităţile statelor membre îl joacă pentru ca drepturile fundamentale să devină o realitate palpabilă în viaţa cetăţenilor europeni. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu; editor: Sorin Popescu, editor online: Simona Aruştei)